RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 26 octombrie 2020

Ce a făcut premierul României în Franța! Rărite la maxim, vizitele oficiale pe timp de pandemie devin mult mai vizibile în spațiul public. Este și cazul vizitei oficiale pe care premierul României a început-o luni în Franța. Desigur, trecând în revistă delegația care l-a însoțit pe premierul Orban, miniștrii Economiei, Agriculturii și cel de Externe vizita a marcat un demers diplomatic pentru intensificarea relațiilor între Franța și România pe linia pragmatică a economiei. În urmărirea acestui scop am fi  tentați să explicăm participarea delegației guvernamentale  la reuniunea Consiliului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Scopul vizitei însă a avut un caracter predominant militar. Programul strategic al României vizează achiziția a patru corvete multifuncționale, renovarea a două fregate T22, aflate în serviciul marinei române și crearea unui centru de mentenanță și a unui centru de antrenament. În acest sens, ministerul român a deschis pe 1 martie 2018 o licitație în cadrul căreia s-au confruntat diferiți candidați europeni, printre care compania franceză Naval Group, care a ales să se asocieze cu Șantierul naval român Constanța, situat la malul Mării Negre. Naval Group a propus corveta Gowind echipată cu sistemul de management de luptă SETIS, dotată cu sonare și remorci Thales și înarmată cu rachetele MICA-VL și Exocet ale MBDA. Astfel, România devine prima țară europeană, precum și prima țară membră NATO, care achiziționează acest tip de navă militară. Dotată cu amprente reduse în toate domeniile (infraroșu, radar, magnetism, acustică) și având capacități de luptă antisubmarină, antiaeriană și de luptă împotriva navelor de suprafață, corveta Gowind reprezintă instrumentul ideal, care ar trebui să permită României să își asigure securitatea în Marea Neagră. Însă ceilalți ofertanți au contestat în instanță câștigarea licitației de către firma franceză, litigii care încă nu sunt nici astăzi finalizate. De față cu omologul său francez, premierul Ludovic Orban a marcat apogeul vizitei cu reconfirmarea intenției de a semna contractul cu firma franceză în momentul în care litgiile în instanță vor fi terminate.

MARȚI, 27 octombrie 2020

Președinție. Până în aprilie 2021 capacitatea de ventilare mecanică a bolnavilor COVID-19 crește cu aproape 150 la sută. Aceasta a fost una din informațiile pe care președintele României, Klaus Iohannis, le-a făcut cunoscute marți. Intervenția prezidențială a avut loc după o întâlnire la Cotroceni pe care șeful statului a avut-o cu ministrul Sănătății, domnul Nelu Tătaru și șeful ATI, domnul Dorel Săndesc. Făcând un inventar al puterii de intervenție a României în tratarea bolnavilor COVID, președintele a făcut cunoscut că sistemul medical românesc dispune de 3.065 paturi ATI pentru toți pacienții, nu doar Covid, 2.252 de ventilatoare, 2.756 monitoare. La acestea se adaugă 5 unități ATI mobile, două spitale modulare și un modul ATI cu un total de 169 de paturi. Președintele a dat speranțe că, în baza unor investiții pe fonduri europene,  până în luna aprilie a anului viitor capacitatea de ventilare mecanică a bolnavilor va crește cu 146 la sută, între aprilie și octombrie acest an această creștere fiind de 73 la sută. Domnul președinte a avertizat românii să fie pregătiți pentru o perioadă de timp foarte dificilă.

 MIERCURI, 28 octombrie 2020

Puseul politicianist al Patriarhului Daniel retezat de dezvăluirea unui istoric. Un cercetător la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, domnul Mădălin Hodor, a dat miercuri o replică esențială Patriarhului Daniel. Istoricul a reacționat după ce, cu o zi în urmă, Patriarhul Daniel, a declarat că regimul comunist a căzut în România, în anul 1989, după ce autoritățile de atunci au interzis închinarea la moaștele Sfântului Dimitrie. Declarația Preafericitului bate un apropo politic, mai mult chiar, sună ca o amenințare la actuala guvernare liberală care și ea a restrâns la minimul posibil amploarea pelerinajului la moaștele Sfântului Dimitrie, dar ca măsură de protecție a populației în pandemie. Istoricul Mădălin Hodor îi arată obrazul Patriarhului Daniel amintindu-i că e cel mai puțin potrivit să arunce piatra, în special pe cea care țintește electoral. Domnul Mădălin Hodor publică o telegramă adresată lui Nicolae Ceaușescu de către Patriarhie, pe 19 decembrie 1989, care dovedește cum conducătorii Bisericii Ortodoxe îi jurau credință dictatorului chiar în ultimul ceas și ignorau complet faptul ca Revoluția începuse de patru zile. Din rândurile pline de epitete adresate lui Nicolae Ceaușescu de către Patriarhul Teoctist rezultă că Biserica Ortodoxă Româna se făcea că nu vede evenimentele sângeroase care aveau deja loc în țară. Iar actualul șef al Bisericii Ortodoxe Române nu era neștiutor de toate acestea. Fotografiile făcute în epocă îl arată în 1990, pe atunci ca Mitropolit al Moldovei, alături de mai multe personaje cheie ale Revoluției din 1989 dintre care unul era generalul Victor Stănculescu. După prezentarea telegramei rușinoase adresată în 19 decembrie 1989 de Patriarhia Română, istoricul Mădălin Hodor îi pune Patriarhului Daniel câteva întrebări:” Daca așa stau lucrurile și BOR a fost de partea revoluționarilor din 1989 (așa se înțelege) cum explică domnia sa mesajul Patriarhului Teoctist din 19 decembrie 1989, la o zi după masacrul de la Timișoara? Daca revoluția a fost inclusiv vrerea lui Dumnezeu, cum de BOR îl felicita pe cel care încerca să o înăbușe?” Adică exact tipul de întrebări la care răspunsul preferat al BOR ar fi sudalma și afurisenia!

 JOI, 29 octombrie 2020

Știți cum se numește echivalentul ”Drumului mătăsii” în Munții Carpați? Transhumanță! În curând în patrimoniul UNESCO și regiuni din Hunedoara. Orice român care a trecut prin școală știe despre Miorița. Oieritul, relocatul sezonier a turmelor de oi a făcut parte din rostul nostru național de mii de ani. Fenomen are o semnificație mult mai complexă decât prozaicul interes economic. Transhumanța în Munții Carpați a fost permanent ca un fel de ”Drum al mătăsii” pentru aceste locuri, prin care au avut loc schimburi de elemente culturale între indivizi și comunități, s-au croit drumuri comerciale, au apărut noi așezări, nume noi de locuri, denumiri de plante, balade și sărbători și mituri toate împletindu-se într-un liant al unității naționale. Tot acest fenomen complex a fost deocamdată înscris în inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Este statutul de la care mai este doar un pas ca transhumanța din Munții Carpați să fie acceptat în ceea ce se numește Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanități UNESCO. Printre regiunile din România unde transhumanța carpatică va primi blazonul UNESCU sunt și două zone din județul Hunedoara:  Depresiunea Petroșani – ținutul momârlanilor (localitățile Petrila, Jieț, Cîmpa, Răscoala, Tirici, Popi, Taia, Maleia, Slătioara, Livezeni, Dâlja Mare, Bănița, Câmpu lui Neag); * Depresiunea 2 Hațeg (localitățile Barda, Clopotiva, Pui, Râu de Mori). Devenită parte din Patrimoniul Cultural al Umanității UNESCO, transhumanța din Munții Carpați ar putea fi upgradată la nivelul unei experiențe universale cu totul specială. În viitor, însoțirea turmelor în transhumanță poate constitui o experiență turistică inedită, drumurile transhumanței digitalizate într-o hartă virtuală a transhumanței pot deveni trasee turistice, iar stâna poate deveni un obiectiv montan căutat, unde călătorul poate să trăiască o experiență de viață în armonie cu natura, cu animalele, cu hrana și originile sale.

VINERI, 30 octombrie 2020

COLECTIV. 5 ANI DE LA TRAGEDIE. RESEMNAȚI PENTRU URMĂTOAREA. Ca majoritate, nu am înțeles ce ni s-a întâmplat la COLECTIV. Tineri morți. Arși de vii ca într-o cursă de șoareci. Durere, chin. Suflete sfâșiate. Pentru prea mulți, o tragedie ca atâtea altele, născută dintr-o karma negativă, sau pur și simplu din cauza unei alinieri aiurea a planetelor. Ghinion fatal, nu? Absolut deloc!!!  Ar fi trebuit să înțelegem din flăcările de la COLECTIV cât de adânc este răul care ne pândește. Să înțelegem că un guvern îndepărtat e doar pojghița de deasupra unei tumori instituționale înșurubate adânc, la măduvă,  în corpul națiunii. Instituții ale statului populate cu figuri sinistre, incompetente, criminal de corupte care țin sub papuc o Românie neajutorată, nepregătită să lupte cu cancerul care o omoară în spitale, pe stradă sub cuțitul criminalilor eliberați de recursul compensatoriu, la COLECTIV, sub focul aprins de vizele și avizele corupției. Tinerii morți acolo nu au avut nici o șansă. Pe prea mulți dintre ei nu i-a ajutat cu nimic că au scăpat cu viață din foc. Au fost omorâți de spitalul de la care așteptau salvarea. I-a omorât un sistem căruia i se permite să domnească în loc să fie obligat să administreze. Au fost nimiciți de  fructul otrăvit al unei societăți în care corupția a ucis controlul și răspunderea, nepotismul a suprimat competența, iar propaganda mincinoasă nu întâmpină o rezistență reală în rândul electoratului. COLECTIV a amintit la cinci ani de la tragedie că nimic nu s-a schimbat de atunci, că ucigașii, realeși, se pot întoarce în glorie la locul faptei, că ne-am resemnat și suntem pregătiți de jertfă inutilă pentru tragedii care sunt de fapt crimele împotriva umanității ale unui sistem politico-administrativ ineficient, corupt, dar atotputernic.

SÂMBĂTĂ, 31 octombrie 2020

Cu toată pandemia, Guvernul Orban ține economia pe linia de plutire. Finch menține ratingul de țară. Informația zilei de sâmbătă a fost economică. Agenția de rating Finch a anunțat vă menține ratingul de țară a României la ”BBB minus” cu perspectivă negativă. Potrivit agenţiei de evaluare, ratingul României este susţinut de nivelul moderat al datoriei guvernamentale, precum şi de un PIB per capita şi indicatorii privind guvernanţa şi dezvoltarea umană, care sunt peste cele ale altor ţări care beneficiază de un rating din categoria “BBB”. Însă acestea puncte tari sunt contrabalansate de un deficit bugetar şi un deficit de cont curent mari comparativ cu ale altor ţări. De aici, perspectiva negativă. În esență, analiza agenției de rating subliniază ideea că guvernul României gestionează eficient situația economică în ciuda dezechilibrelor pe care criza sanitară le-a generat prin reducerea motoarelor economice și a obligației de a susține programe publice de susținere financiară a sectoarelor cele mai afectate. Informația privitoare la menținerea ratingului de țară, i s-a alăturat și statistica care arată că pe primele nouă luni din acest an, investițiile publice din România au  cunoscut cele mai mari valori din ultimii 10 ani, acestea fiind mai mari decât cele totale de pe anul 2016-2017, Producția industrială a crescut și ea în ultimele patru luni, în timp ce salariul mediu net, comparat la nivelul august 2019-august 2020 a crescut cu 7,5 la sută, iar șomajul general a scăzut. Analiştii Fitch se aşteaptă ca deficitul guvernamental al României să atingă un maxim istoric de 9,5% din PIB la finele acestui an, pe fondul creşterii rapide a cheltuielilor din cauza pandemiei, al majorării pensiilor din septembrie, al accelerării cheltuielilor de capital şi diminuării veniturilor. Deși pandemia va afecta încă pulsul economic pentru o perioadă greu de estimat, Fitch se aşteaptă totodată ca deficitul guvernamental să se reducă la 6,8% în 2021 şi 4,5% în 2022, ca urmare a revenirii veniturilor şi eliminării măsurilor de susţinere. Lucru care presupune și pe mai departe o abordare profesionistă a funcției financiare de administrare și control care revine guvernului României prin ministerul Finanțelor.

DUMINICĂ, 01 noiembrie 2020

Fotografia săptămânii

Satul Palazu Mic din județul Constanța a fost acoperit luni de un strat consistent de grindină. Acesta a atins în unele zone un metru grosime.

 

Monica Pană

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *