RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 17 IANUARIE 2021

Djokovic trebuie să aleagă între Roland Garros și refuzul de a se vaccina

După ce Novak Djokovic a fost deportat din Australia, luni sportivului, care este nevaccinat, i-au fost aduse noi vești neplăcute, atât din Franța, cât și din Spania. Inițial Franța l-ar fi primit să concureze pe Novak Djokovic la Roland Garros chiar dacă nu e vaccinat. Între timp situația s-a schimbat. În Franța a fost adoptat certificatul de vaccinare, iar autoritățile franceze au anunțat că nimeni nu va primi derogare de la regulă, anume de a fi vaccinat.  Sportivul sârb a fost avertizat și de către prim-ministrul spaniol că nu se vor face concesii în privința sa și că regulile trebuie respectate. Astfel, Novak Djokovic riscă să piardă al doilea Grand Slam (Roland Garros) din cauza refuzului său de a se vaccina. În tenisul masculin, 97% dintre jucători sunt vaccinați, în timp ce la feminin proporția de vaccinare este de 85%.

 

MARȚI, 18 IANUARIE 2021

Pandemia de plagiat lovește în premier

Doctoratele plagiate pușcă în România ca boabele de porumb puse pe jăratec. Marți, ultima strigare s-a numit Nicolae Ciucă, premierul României. Potrivit unor dezvăluiri ale jurnalistei Emilia Șercan, pe PressOne, domnul Nicolae Ciucă și-a plagiat lucrarea de doctorat. Jurnalista arată că teza lui Nicolae Ciucă, în baza căreia a devenit doctor în Științe militare în 2003, include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138. Conținutul din cel puțin 19 pagini, arată ancheta jurnalistică,  a fost plagiat din alte două teze de doctorat susținute anterior la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), una dintre ele coordonată chiar de îndrumătorul premierului. S-a mai constatat că porțiunile plagiate depistate au fost copiate din surse tipărite, care nu ar putea fi detectate cu un soft anti-plagiat. După dezvăluirea jurnalistică, președintele a ieșit imediat cu o declarație.  Domnia sa a spus că este binevenită decizia luată de premierul Ciucă de a cere organismelor abilitate să-i evalueze teza de doctorat (lucru pe care primul-ministru însuși l-a cerut imediat după dezvăluirile din presă). Universitatea Națională de Apărare „Carol I” a anunțat că a inițiat demersurile legale de verificare a respectării standardelor de calitate şi etică universitară în ceea ce privește acuzațiile de plagiat în cazul tezei de doctorat a premierului Nicolae Ciucă. Odată dezvăluit plagiatul într-o formă extrem de bine documentată și detaliată, situația a devenit dintr-o dată deosebit de stânjenitoare pentru premier, pentru partidul care îl susține și pentru președintele Iohannis. ”Dacă cineva a plagiat chiar și trei rânduri este obligat să se retragă din politică”, spunea președintele Klaus Iohannis în 2014, când trăgea cu toate tunurile în contracandidatul Victor Ponta. Din păcate, în politica românească, dacă ai pretenții de moralitate,  riscul de a te asocia cu cineva este foarte mare. Mișună de scheleți în dulapuri. Plagiatul scos la lumină de jurnalista Emilia Șercan, îi pun din acest punct de vedere pe aceeași treaptă pe actualul și pe fostul premier Ponta. Numai că dl Nicolae Ciucă este ”brațul militarizat” al președintelui în Guvern. Prin urmare, dacă în cazul Ponta, a fost ars cu fierul roșu plagiatul, nu se poate acum, în cazul Ciucă, să se spună, de exemplu, că e o abilitate extraordinară. Prin urmare, este de așteptat ca în perioada următoare să urmeze o muncă grea de pilotaj mediatic în care scandalul plagiatului domnului prim-ministru Ciucă să se dizolve în evaluări complice ale lucrării și teme noi aruncate snop pe agenda publică.  E aproape imposibil astăzi să mai ieși cu fața curată în politica românească. E ca o aruncare ghinionistă cu bumerangul.  Dacă arunci cu piatra într-un rival, ca un făcut, bolovanul te pleznește înapoi ricoșat dintr-un aliat cu același păcat. Iar președintele nu e primul care poate depune mărturie că așa e!

 

MIERCURI, 19 IANUARIE 2021

JO Olimpice 2022. China transmite tuturor sportivilor „MUCLES!”

Jocurile Olimpice de Iarnă 2022 de la Beijing vor începe la 4 februarie. Ca orice olimpiadă, ar fi fost de așteptat ca pe lângă spiritul adus de  competiția sportivă, un astfel de eveniment de nivel global să fie și un festival al libertății, bucuriei și al aproprierii între sportivi din toată lumea. Și așa ar fi, dacă nu ar fi vorba de China. Autoritățile din această țară au anunțat că nu vor tolera nici o declarație sau atitudine împotriva ”spiritului” competiției sau împotriva regulilor din China. Sportivii riscă sancțiuni, iar organizațiile pentru drepturile omului avertizează sportivii chiar asupra pericolului pe care luare unor atitudini critice îl reprezintă în China. Odată ajunși acolo, ei nu pot fi protejați!  În ultimii ani, China a fost acuzată de genocid împotriva uigurilor, acuzație pe care a respins-o în mod repetat. Sufocarea democrației în Hong-Kong este un alt motiv de critică pentru guvernul comunist de la Beijing. Prin urmare, indiferent ce cred, văd și aud la Olimpiadă consemnul pe care autoritățile chineze îl impun tuturor sportivilor poartă un singur nume; Mucles!.

 

JOI, 20 IANUARIE 2021

Încălcarea independenței Justiției costă Polonia milioane de euro

Comisia Europeană a trimis joi Poloniei o notificare oficială de plată a unor amenzi în valoare de aproximativ 70 de milioane de euro pentru că nu a reușit să anuleze un regim disciplinar ilegal pentru judecători. Problema nu e de ieri, ci durează de cel puțin șase ani, adică din 2015, atunci când la putere a ajuns în Polonia partidul Lege și Justiție (PiS). Acesta s-a confruntat permanent cu acuzații de erodare a libertății și democrației. Dintre aceste practici antidemocratice de care este acuzată Polonia, face parte și Camera disciplinară a Curții Supreme Poloneze, un fel de Secție Specială de la noi. Comisia Europeană afirmă că sistemul disciplinar permite amestecul politic în instanțe şi, prin urmare, încalcă legile din UE cu 27 de state membre, precum şi cele din Polonia, care stabilesc independența judiciară. Tentația autoritaristă a puterii de la Varșovia costă deja destul de mult Polonia. Uniunea a blocat accesul țării la miliardele de euro din stimulentele UE menite să sprijine redresarea economică în urma pandemiei. Partidul naționalist PiS afirmă că nu va ceda la ceea ce numește ”șantajul UE”. Cu toate acestea, încăpățânarea Poloniei de a se abate de la democrație și garantarea libertăților cetățenești, riscă să frâneze dezvoltarea țării. Sunt în joc şi alte fonduri care pot fi pierdute de polonezi din bugetul comun al UE de  1.100 de miliarde de euro până în 2027, deoarece Comisia Europeană devine tot mai dură în a refuza acordarea de fonduri țărilor care ar putea canaliza banii pentru a sprijini politici care subminează principiile democratice.

 

VINERI, 21 IANUARIE 2021

Vor ataca rușii Ucraina? Depinde de cum se trezește din somn Putin

127 de mii de soldați ruși și tehnica aferentă fac manevre cu muniție de război la granița Rusiei cu Ucraina. Sub această presiune militară, săptămâna s-a consumat în eforturi diplomatice intense pentru a dezamorsa amenințarea rusească. Din păcate, garanțiile de securitate cerute de Rusia nu s-au întâlnit cu oferta pe care NATO a putut să o avanseze pentru ca forța militară a Rusiei să fie retrasă în unități. Rușii au cerut, printre altele, ca NATO să garanteze că nu se va extinde niciodată pentru a integra Ucraina și, mai mult decât atât, NATO să se retragă din România și Bulgaria.  ”Inacceptabil” a fost răspunsul Alianței. Vineri, enervată, Rusia a amenințat Occidentul cu ”cele mai grave consecințe” dacă va continua să ignore ”preocupările sale legitime” privitoare la întărirea militară a SUA și NATO în apropierea granițelor sale. Amenințarea militară a Rusiei scoate la lumină un aspect care arată că dincolo de toate frecușurile, NATO este o alianță în adevăratul sens al termenului. Iar asta este arătat de solidaritatea cu Ucraina a țărilor NATO. Polonia, Franța, Canada, Spania, Estonia, Letonia, Lituania, Marea Britanie s-au oferit să ajute Ucraina în perspectiva unei agresiuni rusești. Deși nu a dat rezultate concrete, voința unei continuări a eforturilor diplomatice între părți a fost reiterată după întâlnirea de vineri. Dar lucrurile nu stau deloc liniștitor. Întrebarea dacă Putin va ataca sau nu e în mintea tuturor. Singurul răspuns de luat în seamă este cel dat de președintele american Biden. Întrebat dacă Putin va ataca, dl Biden a spus: ”Bănuiesc că depinde pe ce parte a patului se trezește [Putin] dimineața”. Rezonabil!

 

SÂMBĂTĂ, 22 IANUARIE 2021

Mereu codașă! Pentru că nu ne atrag, nu atragem fonduri europene

Nu mai putem spune că suntem începători în scrierea de proiecte bune și atragerea de fonduri europene. România are deja o experiență de 15 ani în Uniunea Europeană, a parcurs deja două cicluri financiare și tot nu reușește să profite de banii puși la dispoziție de UE pe măsura nevoilor pe care le are țara noastră, nevoi care, ca revers al medaliei, ne plasează pe primele locuri în Europa. Potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene, România a reușit până acum o rată de absorbție de 59 la sută ca plăți nete atrase de la Uniunea Europeană, prin Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI), în perioada 2014-2020.  În bani, suma atrasă de România este de 19,8 miliarde de euro, dintr-un total de 33,4 miliarde de euro, fonduri FESI puse la dispoziție țării noastre. Rămân 14 miliarde de euro care stau în bugetul Uniunii Europene și așteaptă ca România să îi folosească. Ei pot fi accesați numai până la finalul anului 2023. La ce pot fi folosiți acești bani? Practic, la tot ce e România rămasă în urmă și are nevoie: infrastructura rutieră și feroviară națională, canalizare, alimentare cu apă, rampe de gunoi, dezvoltarea satelor, școli, spitale, mici afaceri private la sate și orașe. La rata de absorbție a fondurilor europene România ocupă locul 23 din 28 în UE. Suntem, deci, în urma majorității țărilor europene, inclusiv Bulgaria (60%) și Ungaria (73%). Polonia, amenințată, alături de Ungaria, cu blocarea fondurilor UE, din cauza încălcării statului de drept, tot a făcut absorbție de 75% la fondurile FESI până acum. Cea mai performantă țară, cu 81%, rată de absorbție, este Irlanda, un stat cunoscut pentru nivelul de trai ridicat. Media Uniunii Europene la rata de absorbție a acestor fonduri FESI este de 67%, la 31 decembrie 2021.

 

DUMINICĂ,  23 IANUARIE 2021

POZA SĂPTĂMÂNII

Zara Rutherford, în vârstă de 19 ani, a intrat în istorie: e cea mai tânără femeie care a zburat singură în jurul lumii. Adolescenta anglo-belgiană a aterizat în siguranță joi la prânz pe micul aerodrom belgian de la Kortrijk, la 155 de zile după decolare. Tânăra a stabilit  recordul mondial Guinness pentru cea mai tânără femeie care a zburat singură în jurul lumii și cea mai tânără care a făcut-o într-un avion ultra-ușor.

 

 

Monica Pană

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *