RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 4 APRILIE 2022

Discurs torpilat în Parlament! Președintele Ucrainei, victimă a sabotajului soft al autorităților românești

Imediat după masacrul rusesc de la Bucha, Parlamentul României a fost prima instituție unde președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a ținut discurs. Emoția și tragedia momentului a indus un interes larg, mult peste cel al granițelor României,  privitor la ce va spune Zelenski. După cum s-a aflat ulterior vorbele președintele Ucrainei au împlinit un discurs emoționant, echilibrat și convingător privitor la tragedia ucraineană și nevoia de a-i pune capăt cu sprijinul țărilor democratice. Din păcate, doar ulterior s-a aflat ce a spus domnul Zelenski pentru că transmisia discursului s-ar putea cu mare greutate să fie considerată ”live” cu traducere pentru auditoriu. Cei care au privit la televizor nu au putut auzi decât măcăneala unei traduceri nesigure, estompate sonor, emisă ca de sub o căpiță de vată medicinală. La un moment dat, nici imaginea nu era ce trebuie, președintele Zelenski dispărând de pe ecran sub o cortină electronică neagră. Diagnosticul oficial a fost deficit de tehnică și organizare. Ar fi putut fi și un sabotaj fin de frica ursului de la Est. Oricum, dacă cumva a privit discursul domnului Zelenski din Parlamentul de la  București, Putin a fost cu siguranță mulțumit de cum au ieșit lucrurile.  La ședința Parlamentului au vorbit și președintele Senatului, Florin Cîțu, cel al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, și premierul Nicolae Ciucă. În acest caz, totul s-a auzit foarte bine, dar s-a înțeles prea puțin. Analiștii politici au dat totuși locul întâi domnului Ciolacu al cărui discurs a fost mai ceva mai bărbătesc. Chestie de gust și orientare!

 

MARȚI, 5 APRILIE 2022

Europa începe să ia măsuri împotriva derapajelor Ungariei

În primul rând, trebuie readus aminte un lucru important: nu Uniunea Europeană a luat cu arcanul țările care o compun, ci țările care o compun au cerut să fie admise în Uniune. E valabil și pentru Ungaria care a semnat o cerere să facă parte din UE și s-a obligat astfel să respecte o serie de reguli pe care Uniunea Europeană le-a impus ca și bază de compatibilitate între națiunile componente. Protejarea statului de drept este una din aceste reguli. Dacă statul de drept dintr-o țară este viciat, dacă libertatea de exprimare este sufocată, dacă libertățile individuale sunt anulate una câte una, acea țară renunță la valorile esențiale pe care a fost construită UE. Ani de zile autoritățile de la Bruxelles au închis ochii la derapajele guvernărilor unor state membre UE care au început să se întoarcă spre dictatură și autoritarism. Este vorba în principal de Polonia și Ungaria. În Ungaria, premierul Viktor Orban, face un joc politic dublu de succes pentru că i s-a permis. Joacă în fața electoratului cartea naționalistă împotriva Bruxelles-ului, dar, în același timp, semnează la încasare pentru fondurile europene care dezvoltă Ungaria. Totodată, sfidând Uniunea Europeană, se face preș în fața dictatorului de la Moscova și se întoarce împotriva Ucrainei cotropite totul pentru o gură de gaz la preț bun de la Putin. A fost picătura care a umplut paharul, răbdarea Bruxellesului ajungând, în sfârșit, la final. Comisia Europeană începe procedura de suspendare a fondurilor UE pentru Ungaria, acuzată de încălcarea statului de drept, a anunțat, marți, la Strasbourg, în Parlamentul European, președinta CE, Ursula von der Leyen. Măsura anunțată este o premieră, fiind declanșată în baza Regulamentului privind condiționalitatea bugetară. Acesta a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2021, dar Comisia Europeană nu l-a aplicat până acum. Pe 11 martie 2021, Polonia și Ungaria au contestat regulamentul în fața Curții de Justiție a UE. Curtea s-a pronunțat la 16 februarie 2022, respingând ambele recursuri. Mai departe însă o decizie de suspendare a fondurilor UE are nevoie de votul a cel puțin 15 state UE reprezentând măcar 65% din populația UE, în cadrul Consiliului Uniunii Europene. Finalizarea unei decizii în acest caz poate dura și 9 luni de la transmiterea scrisorii oficiale de către Comisia Europeană guvernului maghiar. Dar cum majoritatea statelor UE sunt iritate de mult timp de nerușinarea Regimului Orban, se apreciază că votul pentru înțărcarea financiară a lui Orban Viktor nu va fi greu de dat.

 

MIERCURI, 6 APRILIE 2022

Pleacă Cîțu, vine Ciucă

Premierul Nicolae Ciucă și-a depus miercuri candidatura la șefia PNL, după demisia fostului șef liberal, domnul Florin Cîțu. „Am decis să-mi asum această responsabilitate (…) Una dintre condițiile esențiale pentru buna guvernare este ca în interiorul partidului nostru să existe o stare de armonie și o concentrare a tuturor asupra obiectivelor pe care ni le asumăm”, a spus Nicolae Ciucă. Candidatura domnului Ciucă nu induce în partid și nici în electoratul PNL nici o picătură de adrenalină. În primul rând pentru că domnul prim-ministru Ciucă nu are nici un contracandidat la funcția supremă în PNL. Pe urmă, contextul politic și rutina consacrată deja după alegerea de acum șase luni a domnului Cîțu, dau candidaturii domnului Ciucă statut de cec în alb pentru ocuparea funcției. Firește, pentru a putea ocupa întâia demnitate la PNL, domnul Ciucă, la fel cum înainte a fost cazul domnilor Iohannis și Cîțu, a primit o derogare de vechime din partea Biroului Executiv PNL pentru că nu avea 5 ani vechime în partid. Consiliul Național al PNL a convocat un congres extraordinar pe data de 10 aprilie, data la care Nicolae Ciucă urmează să fie validat șef al PNL. Au existat critici și ironii referitor la faptul că odată cu instalarea unui general de armată în fruntea PNL, partidul se ”militarizează”. Din contră, spun alții, faptul că un general de armată ajunge să conducă astăzi un partid în România e o ieșire din ipocrizie. Pentru că, de circa 30 de ani,  politica românească este oricum condusă de uniforme și ”ochi albaștri”. Un argument, ce-i drept,  cât se poate de bun pentru a fi luat în seamă.

 

JOI, 7 APRILIE 2022

De ce Elena Udrea a fost prinsă ca un fugar ”amator”?

Elena Udrea, condamnată definitiv joi la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute. Decizie definitivă! Imediat după pronunțarea sentinței s-a aflat că ”a doua femeie în stat” pe vremea încălecatului domnului Băsescu a fugit din țară. Nu mult după aceea, ”breching niuzul” a fost că fostul ministru Elena Udrea a fost reținută de poliția bulgară undeva la granița dintre Bulgaria și Grecia. Procedurile de extrădare sunt în curs de derulare, celula de la pușcăria Rahova fiind deja pregătită pentru a o primi pe seducătoarea fostă ministresă. Mulți își pun însă întrebarea de ce un infractor cu experiența de fugar a Elenei Udrea a eșuat atât de lamentabil în tentativa sa de a scăpa de mâna lungă a legii. Justiția română de până la condamnare îi creaseră toate condițiile să șteargă putina. Au respins toate cererile procurorilor DNA de a-i interzice doamnei Udrea părăsirea țării, aceasta fiind liberă ca pasărea cerului să plece unde vrea. Dacă, cu o săptămână înainte de condamnare, se urca într-un avion cu destinația Dubai, șansele ca doamna Udrea să facă închisoare pentru aplecarea sa temeinică spre păcatul corupției erau nule. Sau, dacă tot a preferat că plece la bordul unui Mercedes de lux, putea să meargă direct în Serbia unde domnul Sebi Ghiță putea să o aștepte cu masa pusă și o cană de vin la orice oră. Extrădarea din Serbia este puțin probabilă dacă ai la teșcherea suficienți euro să ungi osia autorităților din țara vecină. Iar doamna Udrea se bănuiește că are. Și atunci? Un posibil răspuns este că fostul ministru al dezvoltării a avut, până în ultima clipă, convingerea că îi va fi admisă contestația în anulare. Poate a fost chiar încurajată să creadă asta, domnul Tudorel Toader fiind un expert în aburirea clienților domniei sale.  Astfel întregul proces legat de Gala Bute s-ar fi reluat de la zero, o posibilă viitoare condamnare nu putea veni mai repede de câțiva ani, asta dacă nu cumva faptele se prescriau până atunci. Se pare că încredințarea doamnei Udrea că nu va păți nimic a fost zdruncinată cu cel mult 24 de ore înaintea deciziei de condamnare a instanței. Decizia fugii a apărut cu mare probabilitate precipitat, în ultima clipă. Cineva i-a spus inculpatei în ultima clipă că ar fi bine să nu fie în țară când se dă decizia. De aceea, doamna Udrea se afla la Sofia în momentul condamnării, plecată din țară de doar câteva ore. Rămâne însă întrebarea cheie! De ce să fugi în Bulgaria, sau în Grecia? Ambele țări au protocoale de extrădare cu România! Să fie din cauză că până la urmă doamna Elena Udrea, fără ghidajul competent al fostului președinte, nu este decât o frumoasă blondă și atât?

 

VINERI, 8 APRILIE 2022

Șantierele autorităților publice în pericol să se închidă. Trebuie urgent corecție!

Firmele de construcții care au licitat și câștigat lucrări din bani publici cu beneficiari primării sau consilii județene au în prezent o mare problemă. Explozia prețurilor la materiale, combustibil și consumabile face ca, în majoritatea cazurilor, lucrările să fie stopate înainte de finalizarea obiectivelor din cauza epuizării bugetelor devenite subdimensionate. Prețurile de acum doi, trei ani au fost la anumite materiale și cu sută la sută mai mici decât cele actuale. Pentru a evita un blocaj general al investițiilor publice în România (de infrastructură, alimentare cu apă, modernizare drumuri, etc), Ministerul Dezvoltării are în plan introducerea unui indice de recalculare a prețurilor. Aplicarea acestuia tuturor bugetelor de investiții va permite o echilibrarea a acestora în consens cu creșterea sălbatică a prețurilor. Autoritățile au anunțat că noul indice de recalculare a prețurilor va fi aprobat de Guvern săptămâna viitoare. Altfel România se va opri pe loc!

 

SÂMBĂTĂ, 9 APRILIE 2022

Românii, cel mai anevoios acces din UE la tratamente medicale moderne

România se menține pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința timpului de așteptare al pacienților pentru a avea access la medicamente de ultimă generație, arată ediția din 2021 a studiul anual WAIT, lansată sâmbătă de Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice. Mai mult, în 2021 timpul de așteptare a crescut la o medie de peste 899 de zile, față de 883 de zile în 2020. Pacientul român suferă și din cauza lipsei compensării pentru multe din medicamentele moderne. Din 160 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2017-2020, doar 38  au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2022. În acest timp, Germania a introdus la compensare 147 de medicamente, Italia 127, Slovenia 78, Bulgaria 49, iar Ungaria 65.

 

DUMINICĂ,  10 APRILIE 2022

Rusoaicele se filmează în timp ce își taie cu foarfeca gențile Chanel de 7000 de dolari în semn de protest pentru că brandul lor preferat a boicotat Rusia. Nicio preocupare pentru miile de ucraineni morți și răniți – sau pentru trupele rusești trimise să invadeze țări străine.

 

Monica Pană