Tradițiile momârlanilor în prag de Crăciun

Momârlanii sunt o comunitate mică din România, o populație despre care se spune ca ar fi urmașii dacilor așezați în Valea Jiului. Printre sărbătorile specifice momârlanilor se numără Colindul pițărăilor și Nedeile. În dimineata Ajunului de Craciun, momârlanii din Jiet pornesc colindul „Pițărăilor“. Obiceiul Pițărăilor, denumit astfel dupa colacelul primit de la gazde, se pierde în negura timpului. Se spune ca pițărăii dateaza chiar de pe vremea dacilor, iar steagurile purtate de cete ar putea fi inspirate din cele ale legiunilor romane. Pițărăii sunt numai barbati, copii sau tineri aflati la vârsta adolescenței, organizați în cete, care trec prin satele de la poalele muntilor si vestesc Nașterea Domnului. În noaptea dinaintea Ajunului, tinerii îmbracați în haine populare se aduna și împodobesc “steaguri” cu clopotei, baticuri multicolore, ciucuri si coronite de flori fixate pe “boate” din lemn de câtiva metri lungime. De obicei, numărul steagurilor variază între două și cinci, în funcție de cât de mare este ceata.

Odată terminat acest ritual, imediat după răsăritul soarelui, ceata se reunește la intrarea în sat și porneste colindul pe la toate casele. ,,Steagurile’’ sunt purtate în față de feciori necăsătoriți, de obicei, cu vârste cuprinse între 16-19 ani. În urmă cu ani, feciorii purtau aceste steaguri timp de doi sau trei ani până la încorporare. La fiecare casă, sunt întâmpinați cu nuci, mere, bomboane și colăcei, numiți ,,țipăi’’. Si pentru ca anul care vine sa le mearga si mai bine, gospodarii ascund in podul casei sau in grajduri seminte legate intr-un batic, iar daca pitaraii le gasesc inseamna ca gazda va avea noroc si belsug. Pe parcursul zilei, Pițărăilor li se alătură și alți locuitori ai satului, copiii fiind cei care intră primii în ograda gazdei și caută în vreun colț al ogrăzii un coș cu bunătăți. Cel care găsește cele mai multe coșuri este considerat cel mai ager copil. In rândul pitarailor disciplina este foarte severa. Nimeni nu are voie sa ceara mai mult decât primeste. Daca totusi cineva ar cuteza sa faca acest gest, ceilalti pitarai l-ar alunga din rândul lor, lucru ce ar aduce o mare rusine pentru cel in cauza si familia lui. Potrivit credinţei populare piţărăii pot umbla liberi prin casele şi curţile gospodarilor, pentru că ei sunt purtători de noroc şi fericire. Dupa ce stapâna casei le da darurile, pitaraii si le impart in mod egal, se strâng apoi in mijlocul curtii și incing o „învârtita jieneasca“.

Colindul Crailor

În fiecare an, în jurul sărbătorii de Crăciun, are loc în Straja şi Colindul Crailor. Acesta se desfăşoară sub forma unei scenete, care durează 25 de minute. Echipa este compusă din cel puţin 7 persoane, dar poate ajunge şi până la 30 de membri. Sunt personaje pozitive şi personaje negative, care se înfruntă şi întotdeauna binele învinge răul. Personajele pozitive sunt cei trei crai, denumite şi Gasparul – îmbrăcat în galben, Valtezarul – îmbrăcat în albastru şi Melfiorul – îmbrăcat în roz. Mai este Îngerul – de regulă un copil, pentru că semnifică puritatea. Personajul negativ este Irodul, care conduce alaiul şi cu care se „luptă” minute în şir craii. Există şi un Soldat şi un preot sau doi. Pe lângă aceste personaje, ceata crailor mai conţine şi ciobani, numiţi în Valea Jiului „brunduşi”, după denumirea clopotelor pe care le poartă legate de centură, la spate.

 

Monika Baciu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.