Transferurile de bani între rude, în atenția autorităților
Transferurile de bani între membrii familiei reprezintă o practică obișnuită în România, însă, în contextul intensificării verificărilor financiare, specialiștii recomandă păstrarea unor documente care să justifice proveniența sumelor primite.
Potrivit unui material publicat de Playtech, în anul 2026 băncile și autoritățile fiscale acordă o atenție sporită tranzacțiilor financiare, în special atunci când este vorba despre sume importante sau transferuri repetate.
Conform legislației în vigoare, transferurile de bani între părinți, copii, frați sau alte rude sunt legale și nu atrag automat obligații fiscale. Totuși, beneficiarii sunt sfătuiți să dețină documente care să poată demonstra rapid proveniența fondurilor, în cazul unor eventuale verificări.
Donațiile și documentele justificative
Potrivit Codului Civil (Legea nr. 287/2009), donația se încheie, de regulă, prin înscris autentic notarial. Există însă și excepții, precum darurile manuale, donațiile indirecte sau donațiile deghizate.
Chiar și în situațiile în care legea nu impune un act notarial, existența unui document scris între părți sau a unei explicații clare privind scopul transferului poate fi de mare ajutor. În cazul unor sume consistente, aceste documente pot demonstra că banii provin dintr-o donație și nu din alte surse de venit.
Sunt impozitate sumele primite de la rude?
În cele mai multe cazuri, donațiile primite de la părinți, copii, frați sau alte rude nu sunt considerate venituri salariale și nici venituri din activități independente, motiv pentru care nu sunt impozitate automat.
Totuși, autoritățile fiscale pot analiza situațiile în care există diferențe semnificative între veniturile declarate și sumele cheltuite sau deținute de o persoană. Codul Fiscal stabilește categoriile de venituri impozabile și cele exceptate de la taxare, iar lipsa unor documente justificative poate genera întrebări suplimentare.
Când pot apărea suspiciuni
Specialiștii arată că nu orice transfer de bani între rude ridică semne de întrebare. Sunt considerate situații normale ajutorul financiar oferit de părinți pentru chirie sau cadourile acordate de bunici nepoților.
În schimb, transferurile de valori mari, plățile repetate fără o justificare clară ori sumele provenite de la persoane fără venituri cunoscute pot atrage atenția instituțiilor competente.
Totodată, băncile au obligația legală de a monitoriza anumite operațiuni financiare, în conformitate cu Legea nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. În anumite situații, acestea pot solicita informații suplimentare despre proveniența fondurilor sau pot raporta tranzacțiile considerate suspecte.
Ce documente este bine să păstrați
Pentru a evita eventuale neclarități, este recomandată păstrarea extraselor de cont, a mesajelor care explică scopul transferului, a contractelor sau a eventualelor acte notariale.
De asemenea, pot fi utile documente care atestă proveniența legală a banilor, precum contracte de vânzare-cumpărare, dovezi ale economiilor, salariilor, pensiilor, moștenirilor sau ale altor surse de venit.
În contextul accentului tot mai mare pus pe trasabilitatea fondurilor, o documentare corespunzătoare a transferurilor financiare poate simplifica eventualele verificări și poate demonstra caracterul legal al sumelor primite, arată sursa citată.
