RETROSPECTIVA ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 12 IANUARIE 2026
Prima ediție Tezaur 2026.
Ministerul Finanțelor deschide anul 2026 cu un nou apel către economiile populației, lansând prima ediție a Programului de titluri de stat Tezaur. Începând de luni, 12 ianuarie, românii au la dispoziție o nouă fereastră de investiții considerate sigure, cu dobânzi atractive și venituri neimpozabile, într-un context în care interesul pentru plasamentele cu risc redus rămâne ridicat. Noua emisiune Tezaur propune trei variante de maturitate, la un an, trei ani și cinci ani, cu dobânzi anuale de 6,40%, 7% și, respectiv, 7,40%. Titlurile sunt destinate exclusiv persoanelor fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la momentul subscrierii, au o valoare nominală de un leu și sunt emise în formă dematerializată, ceea ce simplifică procesul de deținere și administrare. Noua emisiune Tezaur este disponibilă până la 6 februarie 2026.
MARȚI, 13 IANUARIE 2026
Reforma administrației publice pe transparență.
Premierul Bolojan a declarat că anul acesta taxele nu vor mai crește cu condiția ca statul să-și reducă cheltuielile. Nu trebuie să fii economist ca să intuiești unde bate premierul. E vorba de cheltuielile cu sectorul bugetar. Acestea trebuie reduse în acest an. Nu întâmplător, Ministerul Dezvoltării a publicat în transparență decizională proiectul de lege privind măsurile administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale. Proiectul prevede o reducere cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală, fără afectarea salariilor de bază ale angajaților, măsura urmând să fie realizată prin reorganizare instituțională, reducerea unor sporuri sau desființarea unor posturi. O situație mai grea va avea administrația locală unde în majoritatea cazurilor concedierile nu vor putea fi evitate. La nivelul autorităților administrației publice locale este prevăzută reducerea numărului de posturi cu aproximativ 10% a posturilor ocupate în prezent. Există însă o supapă de reducere a presiunii sociale în acest an. În anul 2026, în mod temporar, autoritățile locale vor putea aproba diminuarea cheltuielilor de personal proporțional cu cheltuielile aferente posturilor ocupate care ar urma să fie desființate. Adică, conducerile primăriilor și a consiliilor județene, în loc să dea afară oameni, pot adopta soluții de economisire care să ducă la o reducere a cheltuielilor similară cu concedierea a 10 la sută din posturi. Proiectul de lege este disponibil AICI.
MIERCURI, 14 IANUARIE 2026
Groenlanda. Europenii trebuie să se descurce cu inimaginabilul.
Donald Trump vrea Groenlanda. Desigur, ca parte a aceleași alianțe militare, SUA a avut și are acces la marea insulă polară, pot să-și construiască acolo super sistem de interceptare de rachete și chiar să exploateze cu contract bogățiile insulei. Și atunci de ce vrea Donald Trump să facă din Groenlanda ”pământ american”? Singura explicație plauzibilă ține de structura megalomanică a președintelui american. Au avut-o și Napoleon, și Hitler, și Franz Joseph, sau Alexandru Macedon. Donald Trump vrea să aducă ”trofee” poporului american care să-l marcheze cu roșu în cărțile de istorie ca președintele care a făcut America ”mare”. În plus, marele blond de la Casa Albă speră că poate câștiga alegerile din vară, de la mijlocul mandatului, oferind la schimb poporului pământuri străine, în loc de prosperitate, libertate și domnia legii. Venezuela, Cuba, Mexic sunt pe lista neo-imperialistă a lui Donald Trump. Dar acum la rând este vechiul aliat din NATO, Danemarca, somată să dea Groenlanda ”de tot” americanilor. Cu binele, sau, după cum sugerează Trump, cu violență. Desigur, după ce lumea se asigură că pretenția Casei Albe nu e o glumă ratată, apar întrebările existențiale. Dacă Danemarca și Groenlanda nu acceptă să doneze pământul lor americanilor, va urma primul război intern în NATO? Și dacă americanii vor ataca, europenii cum se vor descurca cu un NATO aruncat la groapa de gunoi a istoriei? Pentru că, dacă SUA ataca Groenlanda ca s-o cotropească, NATO, organizația defensivă prin excelență, devine ca o mare navă de război torpilată fatal din interior chiar de căpitanul ei. Adio, NATO! Și, cum ar primi ”marele popor american” iubitor de libertate o astfel de cucerire care ar semăna ca două picături de sânge cu ce face Putin în Ucraina? Ei bine, nu le prea place! Potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos, doar 17% dintre americani susțin eforturile președintelui Donald Trump de a achiziționa Groenlanda. Pe de altă parte, mulți democrați și republicani se opun utilizării forței militare pentru anexarea teritoriului autonom danez. Cât despre danezi, ce să mai spunem, sunt efectiv șocați că protectorul lor timp de 80 de ani vrea acum să-i cotropească. Nu e deloc de mirare că discuțiile de miercuri de la Washington privind viitorul Groenlandei s-au încheiat fără un acord, pe fondul unor poziții divergente între SUA, Danemarca și autoritățile din Groenlanda. Ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, a declarat că este evident că președintele Donald Trump își dorește „cucerirea” Groenlandei. Șeful diplomației daneze a menționat însă că este „absolut inutil” ca Statele Unite să preia controlul asupra teritoriului și a respins existența unei „amenințări imediate” din partea Rusiei sau Chinei, precum susține SUA. Și pentru că în urma discuțiilor de la Washington, oficialii danezi au ajuns la concluzia că ”am fost de acord, că nu suntem de acord”, înainte de a da cu rachete, Donald Trump, enervat, bombardează cu noi taxe vamale țările europene care se opun preluării patrimoniale a Groenlandei de americani. De ce Casa Albă nu a aplicat imediat soluția militară? Pentru armata SUA, cucerirea Groenlandei ar fi extrem de ușoară. Ce l-a făcut pe Donald Trump să aplice soluția finală? Tradiția! Silueta imensă de protector al democrației, păcii și drepturilor omului al Americii de până acum îl stingherește pe tiranul de catifea de la Casa Albă. Donald Trump încă nu îndrăznește să-și dea drumul instinctelor sale primare de rechin imobiliar, pentru că nu poate prevedea reacția americanilor și a restului lumii în ansamblu. America lui Donald Trump se rupe de Europa, ia pe cont propriu răfuiala ei cu China, cultivă Rusia în credința greșită că i-ar putea fi aliat (Putin extrem de tolerant față de acțiunea din Venezuela!) și, fără să realizeze, se izolează pe un drum în care la final va fi singură împotriva tuturor. Până atunci însă, europenii în relația cu America trebuie să învețe să se descurce cu inimaginabilul. Unchiul Sam nu mai este! A devenit Lupul de pe Wall Street!
JOI, 15 IANUARIE 2026
Nobelul, politica peșcheșului și poftele jenante ale marelui cocalar.
Şefa opoziţiei venezuelene Maria Corina Machado a anunţat joi, în faţa sediului Capitoliului, că i-a oferit preşedintelui american Donald Trump medalia Premiului Nobel pentru Pace pe care la primit în 2025. Comitetul Nobel a precizat că manevra nu are nicio valoare, premiul este netransferabil. Chiar și așa, vorba lui Firicel, lingușeala groasă din spatele donației senioritei Machado și tâmpa încântare de pe fața beneficiarului ucid în față orice idee de prestigiu legat de moment. Dna Machado își dă dimensiunea de mare precupeață politică, gata să pupe ghiulul unui președinte ca Trump pentru putere. Dar, dacă a crezut că darul l-ar putea îndemna pe președinte să ofere o susținere mai clară, se pare că ar putea fi lăsată să aștepte, cel puțin deocamdată. În ciuda tonului optimist al lui Machado, rămâne neclar dacă a obținut ceva, dincolo de o ședință foto și o pungă cadou oficială imprimată cu semnătura lui Trump. Dna Machado a declarat totuși că ”atunci când va veni momentul” va candida la președinția Venezuelei. Deocamdată însă, Donald Trump preferă să mențină dictatura în Venezuela. Iar faptul că el, chiar și-așa, s-a lipit, aproape libidinos, de un premiu Nobel care nu-i aparține e un gest de mare cocalar.”The Great Moron”, cum ar spune americanii. Poate cel mai mare la moment pe glob.
VINERI, 16 IANUARIE 2026
CCR amână legea pensiilor magistraților. A patra oară!
Știți povestea aceea frumoasă în care Ileana Cosânzeana, urmărită de Balaur, aruncă în spate o perie care se transformă instant într-o pădure deasă ca să-l încetinească pe balaur? Ei bine, se întâmplă la noi, dar cu roluri total inversate. Balaurul este clanul magistraților și el este cel urmărit de Ileana Cosânzeana ce ia forma seducătoare a reformei pensiilor speciale. Judecătorii CCR au amânat pentru a patra oară pronunțarea asupra Legii pensiilor magistraților, sub pretext că ar trebui să analizeze noi documente trimise de Înalta Curte cu doar o zi înainte. După doar jumătate de oră de la începerea ședinței, CCR a transmis că amână pronunțarea pe proiectul de reformă a pensiilor speciale, „având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei”. De unde a venit cererea? Documentul privind impactul a fost cerut anterior tocmai de cei patru judecători propuși de PSD la Curtea Constituțională – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, adică cei care au boicotat ședințele trecute. Înalta Curte, condusă de Lia Savonea (sîc!), a anunţat că a realizat expertiza, cu ajutorul unui expert contabil, iar aceasta ar arăta faptul că prin aplicarea proiectului Guvernului, pensia magistraţilor va fi mai mică decât cea pe contributivitate. Expertiza a fost trimisă la CCR și aceștia au nevoie să o studieze, după cum spun în comunicat. Noul termen stabilit este 11 februarie. Adică CCR aruncă în spate un document trimis in extremis de Lia, document care se preface instantaneu în pauză de studiu de o lună, ca să încetinească reforma care se apropie. Timpul câștigat va fi folosit de bună-seamă pentru găsirea unui argument cât de cât acceptabil pentru a coagula majoritatea în CCR necesară pentru respingerea reformei pensiilor speciale, sau, dacă Necuratul își face treaba între timp, se schimbă contextul, pică guvernul, sau, Doamne ferește!, încep să cadă drone și atunci magistrații pot rămâne cu prada luată de la români. Miza este enormă, pentru că salba asta de amânări de la CCR costă. România ar fi avut nevoie de reformarea pensiilor magistraților înainte de 1 ianuarie 2026 pentru a nu pierde cei peste 200 de milioane de euro din Programul Național de Redresare și Reziliență. Amânările succesive țin atât de opoziția judecătorilor constituționali numiți de PSD, cât și de faptul că există perioade mult prea lungi de timp între ședințe. Legea privind pensiile speciale ale magistraților face parte din reformele asumate de Guvernul Bolojan. Actul trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, însă prima variantă a legii a fost declarată neconstituțională în octombrie. Executivul a modificat ulterior proiectul, prelungind perioada de tranziție la 15 ani, dar menținând plafonul pensiilor la 70% din ultimul venit net. Reforma este una dintre condițiile pentru încasarea a 231 de milioane de euro din fondurile PNRR. Guvernarea Bolojan, prin natura sa agresiv reformatoare în folosul românilor, devine un turnesol care deconspiră zonele toxice ale statului român acolo unde lăcomia, prostia, sau ticăloșia au condus și încă conduc sub prelata unei propagande mincinoase. Iar Justiția românească este una din aceste zone toxice. Ea nu a fost niciodată liberă cu adevărat. Și ce dovadă mai bună doriți, decât mușamaua groasă prin care Justiția română l-a scutit 35 de ani pe Ion Iliescu de pedeapsă pentru crimele făcute în 1989?
SÂMBĂTĂ, 17 IANUARIE 2026
Fermă de șerpi boa și tarantule la bloc.
Nu există săptămână în care marea grădină a Domnului să scoată la iveală specimene umane absolut atipice. Acum protagonist este un cetățean din Bihor a cărei preocupare era o fermă ilegală de ”animale sălbatice” ținute la bloc într-o cameră de 12 mp. Inventarul fermei ”zootehnistului” amator face piele de găină și i-ar fi băgat adânc în speriați pe vecinii lui dac-ar fi știut. Pentru că cetățeanul avea grijă de 8 șerpi (2 vipere de groapă Mangshan, 3 șerpi Boa, 1 șarpe hognose vestic, 1 șarpe de porumb și, cu voia dumneavoastră, 1 piton). Acest șerpărai se învecina în spațiul minuscul cu 1 varan cu pete galbene, 1 caiman, 1 țestoasă cu picioare roșii și 10 tarantule. Așa, ca fapt divers, pentru veninul speciei de viperă identificată în apartamentul din Ștei, Bihor nu există ser antiviperin disponibil pe teritoriul, ceea ce ar fi pus în pericol viața oricărei persoane mușcate. Proprietarul crescătoriei ilegale de reptile din Ștei și-a procurat animalele atât din România, cât și din alte state UE, printre care Spania, Germania (viperele) și Estonia și nu avea nici un document legal pentru ele. Mai ales că majoritatea acestor exemplare fac parte din specii protejate. Proprietarul animalelor riscă sancțiuni contravenționale de până la 30.000 lei pentru încălcarea legislației de mediu și a celei privind conservarea faunei sălbatice. Rămâne întrebarea sâcâitoare: la ce îi folosea bărbatului din Bihor șerpăraiul veninos, pitonul și tarantulele? Plănuia să facă bani cu ele? Era obsedat de frumusețea stranie a reptilelor și pilozitățile înfiorătoare ale tarantulei? Pentru că numai gândul de a intra noaptea în camera de 12 mp e de infarct pentru 99 la sută dintre semeni!
DUMINICĂ, 11 IANUARIE 2026
Contra manifestație pro-europeană cu laser. Un bărbat care a venit pe o motocicletă a proiectat pe fațada uneia dintre clădirile din Piața Universității mesajul „Marș la Moscova”, joi seară, în timpul manifestației extremiștilor AUR împotriva „legii Vexler”. După ce bărbatul a proiectat mesajul câțiva dintre protestatari l-au huiduit și au vrut să vină către el, dar au fost împiedicați de jandarmi. Un altul care era lângă el a încercat să îi ia proiectorul laser din mână. Cel care a afișat mesajul este Adrian Băzăvan, activist civic. Potrivit profilului din social media, a lucrat în Guvern şi la Comisia Europeană.
Monica Pană
