Brâu pădurenesc de record

Peste 600 de oameni îmbrăcaţi în costume populare au încins brâul pădurenesc. Tineri sau bătrâni, în opinci sau cizme precum străbunii lor, dansatorii au format cercuri uriaşe într-o piaţă din Hunedoara. Alături de pădurenii coborâţi din ţinutul muntos s-au prins în joc orăşenii îmbrăcaţi şi ei în straiele păstrate din bătrâni. Entuziasmul organizatorilor s-a transformat într-un record, din moment ce nimeni nu îşi aduce aminte să fi văzut un brâu atât de mare.

Totul a început cu parada portului popular. Formaţiilor coborâte din comunele din Munţii Poiana Ruscăi, li s-au alăturat hunedoreni pe tot parcursul defilării. Cei mai micuţi dansatori sunt câţiva copii de la Grădiniţa PP1. Învăţătoarea Magdalena Maria Căciulat este îndrăgostită de tradiţii şi le păstrează cu înfocare: „Copiii au costume pădureneşti, ştiu să cânte şi ştiu să joace. Am profitat de faptul că sunt la grupa mare şi am ales şi opţionalul de artă vocală. Am câştigat cu ei şi un concurs la Alba Iulia”.

Micuţii au strigat de-a răsunat piaţa:  „Hai, la brâu, la brâu la brâu…”. În câteva minute, sutele de oameni din piaţa din faţa Catedralei din Hunedoara au format cercuri uriaşe şi au jucat brâul pădurenesc. Interpretul Bogdan Toma, cel mai vestit glas al pădurenilor, a avut onoarea de a pune la joc peste 600 de oameni, toţi în costume populare.

„Parcă nu îmi vine nici acum să cred câţi s-au strâns, de pe scenă a fost o privelişte fantastică! Despre asta este vorba! Să aducem înapoi oamenii către tradiţie, să fie mândri de portul străbun, să-i facem să joace. Mă bucur enorm pentru ce s-a întâmplat aici. E răscolitor să vezi aşa ceva”, a spus Bogdan Toma. Toată familia interpretului a venit la joc şi toţi în costum pădurenesc, până şi micuţa sa fetiţă care, la un an, are port popular înflorat pe măsura ei.

Cu mic, cu mare, la brâu

Familii întregi au venit să ia parte la uriaşul brâu pădurenesc. În Munţii Poiana Ruscăi, costumul popular înflorat se poartă încă cu mândrie şi rar găseşti casă să nu mai păstreze  straiele populare autentice. Ţinutul Pădurenilor e vestit pentru faptul că aici încă se păstrează tradiţiile.

„Eu am jucat brâul şi cu 100 de oameni, dar aşa ceva n-am trăit. Din 1981, joc pe tot felul de scene cu sătenii din Feregi, ştiu brâul de mic copil, dar nu l-am văzut jucat de atât amar de lume laolaltă”, zice Nea Miron.

„E înălţător pentru noi să vedem aşa ceva! Noi care suntem din zonă suntem tare mândri. Am păstrat costumul popular şi acum mi-am amintit şi cum se joacă brâul”, zice o hunedoreancă. Are alături un bărbat cu un costum diferit, cu cusături albastre: „Eu nu sunt de aici, am venit în Hunedoara în urmă cu 30 de ani, dar m-am transformat! Sunt aşa oameni calzi aici, pentru ei munca-i muncă, distracţia-i, distracţie! Am învăţat brâul şi l-am jucat cu drag!”

Pe lângă sătenii din pădurenime şi tinerii din ansambluri, la uriaşul brâu au participat şi simpli hunedoreni. Autorităţile locale au făcut apel la cei care vor să participe vineri, la eveniment, să îşi poarte iile şi costumele populare.

„A fost greu, foarte greu, dar am reuşit să strângem aproape 600 de dansatori, ansambluri din zona pădurenilor sau din judeţ. Cumva am reuşit! Pe lângă ei, au fost şi mulţi orăşeni. Vă spun că zeci de hunedoreni au venit zilele trecute, la repetiţii, să înveţe cum se joacă brâul”, spune Vasile Enea de la Ansamblul Haţegana.

Joacă de drag

Din pădurenime, dansatorii au venit „cu primari-n frunte”. Îmbrăcaţi în costume ţărăneşti, cu opinci şi ciorapi de lână, pe edili, nu îi puteai deosebi decât după panglica tricoloră purtată peste piept. Unul dintre ei este Ciprian Achim, care urcă chir şi pe scenă  alături de pădurenii lui. Iubeşte brâul pădurenesc: „Poate mulţi nu ştiu, dar brâul este dansul ritualic al pădurenilor. El se joacă la orice eveniment măcar o dată şi maxim de două ori. Este jocul care adună comunitatea la un loc, de la copii până la bărbatul casei. Se juca la casa miresii, se juca când pleca mireasa, se juca duminica la sărbătoare şi se juca şi când plecau feciorii în armată. E cel mai iubit dans pădurenesc! Dacă ai zece ani şi nu ştii brâul, e o ruşine mare! La noi, vin copiii la bunici şi îi roagă să-i înveţe mişcările. Asta e ceea ce ne aduce înapoi la ţarină, la pământ.” Unul dintre tinerii din Lelese confirmă: „Ne-am născut cu acest joc, se joacă din bătrâni la orice ocazie. Noi tinerii îl jucăm cu drag”, zice Daniel Dragotă.

Parada costumelor populare şi uriaşul joc pădurenesc de vineri au deschis practic spectacolele organizate de „Zilele municipiului Hunedoara”.

Laura OANĂ

3 comentarii la „Brâu pădurenesc de record

  • 22 iulie 2017 la 18:30
    Permalink

    Acest eveniment, acest festival al Hunedorenilor, a fost la inițiativa unui om, Vasile Enea. El s a ocupat si de organizarea in detaliu a festivlalui. Deci Enea Vasile este vinovatul.

    Răspunde
    • 22 iulie 2017 la 18:38
      Permalink

      VALENTIN CRAINIC ……Bravo Vasile Enea!!!Cel mai mare Brau Padurenesc a fost organizat,azi,la Hunedoara,prin implicarea directa a acestui Mare OM si artist,formator de tinere talente,pe care-l are acest judet.Bravo Vasi si…ce sa zic…azi ai batut un record cultural admirabil.Bravo,bravo si iar bravo!!!

      Răspunde
  • 23 iulie 2017 la 14:10
    Permalink

    Multumim pentru organizare Vasile Enea, un mare dansator al Hunedoarei, un si mai mare coregraf al vremurilor actuale.Sunt anumite valori ale acestor locuri pentru care nici un efort nu e prea mare si nici un obstacol de netrecut atunci cand talentul si daruirea in folodul pastrarii di tranmiiterii traditiilor stramosesti isi dau mana .RESPECT SI MII DE MULTUMIRI

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.