DN 66A, în atenția UNESCO

Un raport UNESCO arată că Romsilva este incapabilă să protejeze făgetele multiseculare și că le exploatează abuziv în mod planificat. Documentul critică faptul că modul actual de administrare al componentelor din România nu respectă ghidul operational și afectează integritatea proprietății transfrontaliere.

Misiunea consideră că managementul forestier trebuie să urmeze procesele naturale și să favorizeze extinderea ecosistemelor formate din făgete primare și seculare în timp. Totodată se impune renunțarea la asfaltarea DN66A, un proiect care ar urma să compromită atât zona centrală, cât și cea tampon din Parcul Național Domogled – Valea Cernei.

În raport se critică faptul că modul actual de administrare al componentelor din România nu respectă ghidul operational și afectează integritatea proprietății transfrontaliere. UNESCO acuză tăierile rase și cele abuzive ascunse sub numele de progressive, de igienă sau de conservare, tăieri practicate de Romsilva care afectează procesele naturale și subminează funcțiile de protecție ale zonelor tampon.

Romsilva a venit cu precizări în urma acuzațiilor.  Potrivit Romsilva, România a înscris în patrimoniul natural al UNESCO o suprafață  totala de 23.982,77 hectare, dintr-un total de 92.023,24 hectare, incluse de 12  state la nivel european, cele din țara noastră reprezentand 26% din totalul suprafețelor la nivel european.
Din cele 23.982,77 hectare din România înscrise în Lista patrimoniului mondial natural al UNESCO, 23.644,53 hectare, adică șapte din cele opt situri UNESCO, sunt păduri aflate în proprietatea publică a statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Precizăm că în cele 23.982,77 hectare aflate în siturile UNESCO nu au fost efectuate lucrări silvice, acestea fiind strict protejate. În zonele ”tampon” ale siturilor UNESCO, din jurul acestora, Romsilva a efectuat lucrări prevăzute de legislație și amenajamentele silvice, care nu au afectat valoarea universală a siturilor UNESCO, pentru care acestea au fost desemnate.
Ulterior, un ONG a reclamat la instituțiile internaționale că unele lucrări din zonele ”tampon”, care înconjoară pădurile din sit, ar pune în pericol pădurile din siturile UNESCO, fără a prezenta justificări clare privind modul în care acestea ar fi fost afectate.

Mai sunt de realizat circa 20 de  kilometri, între Câmpu lui Neag si Cerna, lucrarea este dificilã, pe traseul stabilit fiind necesarã, între altele, construirea unui pod peste Cerna, a 82 de podete si a unui viaduct de coastã cu suprastructura în consolã. Asta pentru a împãca si animalele, care, dacã totul va fi construit conform planului, nu prea ar mai avea de suferit.

 

Monika BACIU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.