Hunedoara, deșert cultural

Dan Bobouțanu, groparul culturii în Hunedoara

 Hunedoara este un oraș multi-etnic, multi-confesional și multicultural, cu o dezvoltare economică în preponderenţă industrială și de servicii, dar cu o infrastructură modestă de instituţii de spectacole. După 1989 Clubul  Sindicatelor a decăzut, iar Casa de Cultură a “stat” mai mult în reparaţii. Neexistând instituţii profesioniste de artă, publicul amator de evenimente a privit cu reproş către administraţia municipiului, dar din păcate în afară de câteva sărbători ale oraşului, ale berii sau electorale, prea puţine manifestări s-au ridicat la pretenția de identitate culturală a unui burg în esenţă medieval.

Dacă ne uităm cu atenție găsim în municipiul Hunedoara 3 instituții de cultură mari și late. Muzeul Corvinilor și Biblioteca Municipală cu un program permanent, ce asigură servicii culturale specifice fiecăruia și Casa de Cultură, în cadrul căruia funcționează o galerie de arte. În 2011, pe vremea președintelui, Mircea Ioan Moloț, instituția de cultură trece în administrarea Consiliului Județean cu scopul de a fi renovată, este folosită în 2014 – 2015 pentru diferite evenimente, nu neapărat culturale, chiar dacă nu avea autorizații ISU. A fost închisă de către ISU, în noiembrie 2015, instituția de cultură ratând redeschiderea în 2017. Promisiunile făcute de conducerea Consiliului Județean nu au fost respectate și uite așa, primarul Dan Bobouțanu are toate “scuzele” pentru lipsa unei vieții culturale în Hunedoara.

Cultura de subzistență

Edilului Bobouțanu Dan chiar îi convine situația, deoarece are bani în acest fel pentru asfaltări, zugrăveli și canalizări prin oraș și prin cartierele limitrofe. Lucruri necesare și realizabile, în situația în care primarul reușește cu o “hărnicie” demnă de un oraș european, să atragă bani pentru 35 de proiecte. Aflăm prin anumite canale media câteva lucruri despre bugetul Municipiului Hunedoara pe anul 2018.  „Dacă în 2017 am avut un buget de 143 de milioane de lei, iar pentru investiții am avut 43 de milioane de lei, în acest an avem un buget de 153 de milioane de lei, iar suma alocată investițiilor se ridică la 76 de milioane de lei. Putem spune că această creștere a sumelor pentru investiții se datorează accesării fondurilor guvernamentale prin PNDL 2 și fondurilor europene. La noi, fondul de salarii este mult mai mic față de alte primării, de 25 de milioane de lei, de trei ori mai mic decât suma alocată investițiilor”, a declarat primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouțanu. Mai că nu îți vine să crezi că este vorba despre un municipiu din România. Dar ce să vezi, primarul vorbește despre bani pe care nu îi are și pe cei pe care îi are îi împarte după cum crede el de cuviință, că doar poate. Ce ne facem cu bugetul alocat culturii, domeniu care în Hunedoara nu există. Nici un spectacol de teatru, câteva concerte de muzică clasică pe an, un festival medieval, două reprezentații de muzică de opera, câteva lansări de carte, un târg al castelelor și din când în când vernisaje ale onorabilior artiști vizuali hunedoreni. Cam la atât se reduce cultura în Hunedoara și ca să întregim paleta activităților și la câteva spectacole de divertisment, în care fătuci zglobii, își etalează nurii în fața tinerilor imberbi, cu mințile tulburi de berile consumate. Ei apreciază ce frumos se distrează la “Zilele Orașului” sau la “Festivalul Berii” o dată pe an. Cred că am făcut o radiografie destul de exactă a identității spirituale a municipiului Hunedoara. E jalnic ce se întâmplă. Nu există nici o preocupare pentru a realiza un program cultural pe o perioadă îndelungată, nu există un calendar cultural, nu există dorința de a organiza evenimente culturale care să ofere doritorilor momente deosebite din diferite compartimente ale artei. Nu există nici o manifestare care să creeze un brand pentru orașul cu cel mai frumos castel din Europa de Sud-Est.

Vizitatorii fug la alții

Primarul se limitează la a încasa bani de la vizitatorii, tot mai numeroși, dar care nu rămân apoi în oraș să înnopteze pentru că nu au la ce. Administrația se mulțumește cu jumătate de treabă, se laudă cu creșterea numărului de vizitatori față de anii anterior, când edilii din acea vreme nu au fost în stare să facă nici măcar minimum necesar: promovare. De altfel situația tragică în domeniul cultural o găsim în tot județul Hunedoara. Am comparat orașul Timișoara cu județul Hunedoara luând la întâmplare calendarul evenimentelor culturale în data de 12 ianuarie 2018. Am aflat că în Timișoara aveau loc în acea zi 20 de manifestări culturale, în timp ce în tot județul Hunedoara, era organizată o singură lansare de carte.

Un pic mai mult decât nimic

Revenind la municipiul Hunedoara aflăm de succesul fabulos al accesării celor 5 milioane de euro pentru reabilitarea Castelului Corvinilor. Ne uităm în ultima vreme cu admirație la Alba Iulia, unde s-au investit în Cetatea Alba Carolina 60 milioane euro și unde pe lângă reabilitarea edificiului istoric, administrația, a reușit să creeze și un brand prin deja celebra gardă de aici. La Hunedoara există un superb castel construit prin secolul XIV și cam atât. Vizitatorii vin, văd zidurile și pleacă mai departe. Interesantă preocuparea primarului Bobouțanu Dan de a-și prezenta “succesele” de parcă ar fi cele mai grozave, uitând să privească la adevăratele investiții în cultură, realizate în alte orașe.

Ținând cont de situația existentă, un proiect cultural ar putea funcționa, dar este nevoie de dorința de a face cu adevărat ceva, de a acoperi parţial lipsa unor instituţii de cultură profesioniste. Dificultatea problemelor puse de producţia unor spectacole sau de preluarea acestora trebuie să se regăsească într-o programare clară, făcută cu dinamism şi interes. Bineînțeles finanțarea constituie o parte esențială în reușita preocupărilor pentru cultură.

Buget sărac pentru cultură. Anunțuri de sărbătoare la Hunedoara

Primarul Dan Bobouțanu anunța cu emfază zilele trecute că în acest an bugetul local este mai mare ca cel din 2017.

Mașina de imagine prezenta zilele trecute o creștere semnificativă a bugetului local și din suma totală de 155.259.870 de lei estimată a se încasa în anul 2018, suma de 78.631.100 de lei reprezintă veniturile secţiunii de funcţionare şi suma de 76.628.770 de lei veniturile secţiunii de dezvoltare. Bugetul pentru cultură, recreere și religie a fost  stabilit la nivelul a 32 de milioane lei, din care 21,5 milioane lei însemnând fonduri europene pentru reabilitarea Castelului Corvinilor. Observăm în buget sume nesemnificative repartizate celorlalte instituții de cultură și constatăm dezinteres pentru proiectele și programele culturale. În timp ce tot mai mulți primari au înțeles luând exemplul orașului Sibiu că, prin cultură poți atrage turiști și în acest fel bani în economia comunității, la Hunedoara acest aspect este neglijat total. Dacă facem comparație cu manifestări de anvergură din țară, constatăm cu mâhnire că situația în domeniul cultural la Hunedoara este dramatică. Festivalul Internațional de Teatrul de la Sibiu, al treilea din lume ca mărime și importanță la care participă în jur de 3.000 de artiști din 72 de țări, are o finanțare de 9 milioane de euro. În cadrul festivalului au loc timp de 10 zile, 503 evenimente la care participă, zilnic aproximativ 60.000 de spectatori. UNTOLD de la Cluj Napoca, o manifestare la care participă 300.000 de spectatori (turiști),  se bazează pe 12 milioane de euro. JazzTm, un festival internațional de jazz din Timișoara, la care participă muzicieni cu premii Grammy la activ beneficiază de 250.000 de euro. Discutăm aici de manifestări de anvergură care aduc bani și renume comunităților în care sunt organizate. La Hunedoara, prin grija strămoșilor medievali, beneficiem de un fabulous castel și nu știm sau nu vrem să-l fructificăm. Un eveniment de anvergură ar contribui la mărirea atractivității locului și bineînțeles manifestările culturale deja clasice ar asigura o ofertă permanentă în perioada sezonului turistic. Organizarea de microstagiuni de concerte simfonice, camerale, de operă sau operetă, în colaborare cu Filarmonica de Stat din Sibiu sau Opera Română din Timişoara. Concerte de jazz, blues, stagiune de teatru pentru copii, spectacole de teatru care ar beneficia de un decor natural spectaculos. Târg de carte, lansări de carte, expoziții de arte vizuale și alte evenimente culturale cu specific tradițional ar asigura o diversitate interesantă pentru vizitatorii (turiștii) de aici. Bineînțeles, un festival care să acopere din punct de vedere cultural toate perioadele din istoria castelului, ar putea oferi o vizibilitate și mai mare și mai mulți bani la bugetul local.

Dar puțin investim, puțin reușim. Oricum modalitatea de a prezenta situația,doar parțial,denaturat,ocolind adevărul îți lasă un gust amar.

Fără investiții în cultură, identitatea spirituală a locului rămâne săracă, risipind un potențial enorm și asta în defavoarea comunității.

 

Mircea GOIAN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.