Legea concurenţei neloiale va fi modificată. Ce noi reglementări sunt propuse în proiectul de lege

Legea concurenţei neloiale va fi modificată, a declarat pentru News.ro preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. Principala modificare vizează protejarea firmelor mici în faţa abuzului puterii superioare de negociere a companiilor mai mari, cu atât mai mult cu cât, în contextul pandemiei de coronavirus, o mare parte dintre companiile mici sunt la limita de supravieţuire şi trebuie apărate de eventuale acţiuni abuzive.

Proiectul a fost în consultare publică pe pagina de internet a instituţiei.

„Concurenţa neloială este ‘sora mai mică’ a Legii concurenţei, deoarece vizează comportamente care au un grad mai redus de perturbare a pieţei şi care, predominant, afectează interesele altor companii şi mai puţin interesele mai largi ale societăţii. Altfel spus, nu afectează funcţionarea întregii pieţe şi, din acest motiv, sancţiunile sunt mult mai reduse pentru fapte de concurenţă neloială”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei.

Prin modificările aduse legii, se stabileşte faptul că autoritatea de concurenţă intervine doar în cazul afectării unui interes legitim public, ţinând cont de următoarele criterii: gradul ridicat de pericol social, importanţa sau dimensiunea sectorului economic vizat, numărul de companii implicate în săvârşirea faptei, numărul de firme afectate, durata îndelungată a practicii de concurenţă neloială.

Legea prevede posibilitatea ca autoritatea de concurenţă să poată selecta şi prioritiza cazurile mai importante, în care se suspectează încălcarea Legii concurenţei neloiale, pentru a le investiga. În celelalte situaţii, companiile care se consideră lezate se pot adresa direct instanţei.

„Pentru acele cazuri relativ puţine pe care le selectăm noi şi care au un impact suficient de mare încât să merite să fie investigate de autoritate, vrem să ne întărim mijloacele de investigaţie, pentru a le aduce la un nivel similar cu cele prevăzute de Legea concurenţei. În esenţă, să putem face inspecţii. Aceasta ar fi cea mai importantă modificare”, a declarat Bogdan Chiriţoiu.

O altă modificare importantă a legii este includerea în sfera practicilor de concurenţă neloială a exploatării poziţiei superioare de negociere a unei companii în raport cu o alta, cu care se află într-o relaţie comercială. Această prevedere vizează relaţia dintre companii aflate pe paliere diferite de piaţă şi nu relaţia dintre companii concurente.

„Sunt situaţii în care există un dezechilibru al puterii de negociere între o firmă mică şi una mult mai mare, dar nu suficient de mare încât să intre sub incidenţa Legii concurenţei. În aceste cazuri, în care companiile au mai puţin de 40% dintr-o piaţă, vom aplica aceeaşi logică la fel ca în cazul comportamentelor considerate abuzive de Legea concurenţei: vom declanşa investigaţii, vom face inspecţii etc. Cu toate acestea, firma neavând poziţie dominantă, nu îi putem aplica sancţiunile semnificative, conform Legii concurenţei, ci pe cele mai mici, prevăzute de Legea concurenţei neloiale, existând totuşi posibilitatea ca firma afectată să fie despăgubită în instanţă. Aşadar, dacă pentru încălcarea Legii concurenţei, pedeapsa o dă Consiliul Concurenţei prin amendă, pentru nerespectarea Legii concurenţei neloiale, pedeapsa o dă instanţa, dar va avea la dispoziţie constatările pe care le face Consiliul în investigaţia sa”, a adăugat Chiriţoiu.

Astfel, se vor putea folosi instrumentele prevăzute în legea Concurenţei, respectiv inspecţii, declaraţii, interviuri, cereri de date şi documente de la orice persoană fizică sau juridică ce ar putea deţine informaţii relevante.

„Se pot aplica sancţiuni pentru furnizarea de informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare ori de documente incomplete sau nefurnizarea informaţiilor şi documentelor solicitate de către autoritatea de concurenţă”, precizează acesta.

Cele două legi încep să semene, spune el, dar subliniază că nu intenţionează să „sperie” mediul de afaceri, cu care de altfel se va consulta.

„Trebuie să găsim soluţii care să fie benefice economiei în ansamblu şi, implicit, consumatorilor, respectiv clienţilor finali, nu numai unora sau altora”, a mai spus Chiriţoiu.

Modificările aduse clarifică, totodată, faptul că legea se referă la relaţiile „business to business”, ţinând cont de interesele private şi publice, astfel cum apar acestea definite în dreptul naţional. Această completare este necesară pentru a se evita confuziile generate de componenta „business to consumer”, palier reglementat în mod distinct de cadrul legal naţional, printr-o serie de alte acte normative (Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii).

De asemenea, a fost actualizat cuantumul amenzilor contravenţionale ce pot fi aplicate persoanelor fizice şi persoanelor juridice ca urmare a constatării de către autoritatea de concurenţă a unei încălcări a legii, atât pentru contravenţiile procedurale, cât şi pentru contravenţiile de fond, ţinând cont de valoarea corespunzătoare ratei inflaţiei din ultimii şase ani (respectiv data ultimei modificări a actului normativ).

Mai mult, în mod similar practicii în cazul aplicării prevederilor Legii concurenţei, a fost introdusă posibilitatea contravenientului de a recunoaşte fapta, şi, astfel, de a i se reduce amenda aplicată, cu precizarea faptul că, în situaţia în care, după obţinerea acestui beneficiu, partea implicată contestă decizia autorităţii de concurenţă, acesta se pierde.

Proiectul prevede că deciziile Consiliului Concurenţei emise în temeiul Legii concurenţei neloiale pot fi atacate în contencios administrativ în 30 de zile, instanţa competentă să le soluţioneze fiind Curtea de Apel Bucureşti.

Alte practici de concurenţă neloială incriminate de Legea concurenţei neloiale sunt:

  • denigrarea unui competitor sau a produselor/serviciilor sale prin răspândirea de informaţii eronate;
  • deturnarea clienţilor unei companii prin utilizarea secretelor comerciale, astfel că aceasta va cuprinde în actul material şi referirea la utilizarea informaţiilor confidenţiale pentru săvârşirea faptei;
  • discreditarea activităţii unei firme sau a produselor şi serviciilor sale, realizată de către o altă firmă sau de un fost sau actual angajat, prin recurgerea la acţiuni care conduc la pierderea bunei reputaţii sau a credibilităţii acesteia.

 

news.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.