O carte veche, rară: „Slujebnicul” tipărit la Veneția, în 1554

La Veneția, spre sfârșitul secolului al XV-lea, au început să fie tipărite și cărți cu alfabet chirilic, alături de cele cu alfabet latin și cel grecesc. Scrise în limba slavonă, acestea erau destinate spațiului est-european, în special pentru uzul bisericilor sârbești și românești. Cei mai cunoscuți tipografi de cărți cu alfabet chirilic, din această perioadă, sunt polonezul Sweipolt Fiol și ieromonahul Macarie, cel care va înființa și prima tipografie din spațiul românesc.

La începutul secolului al XVI-lea, între tipografii venețieni se remarcă Božidar Vuković, care înființa un atelier tipografic cu litere chirilice ce a funcționat, cu intermitențe, până în anul 1539. După moartea lui Božidar, atelierul a fost preluat de fiul său Vićentije Vuković, care va retipări unele dintre titlurile apărute în timpul vieții tatălui său. Între acestea este și  Slujebnicul (Služebnik), a cărui a treia ediție apărea în anul 1554, comandată de Vićentije

Vuković în asociere cu Bartolomeo da Schio.

O asemenea carte se găsește și la muzeul din Deva, în biblioteca documentară, și este o tipăritură rară în colecțiile din România, a patra identificată, după cele două exemplare de la Biblioteca Academiei Române din București și cel al Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia.

Slujebnicul, sau Liturghierul, este o carte religioasă, cea mai solicitată carte de cult, care cuprinde cântările și rânduiala liturghiei, principala slujbă în biserica creștină.

 

 

Exemplarul devean păstrează 206 file nenumerotate, din cele 240 pe care le păstrează exemplarele complete și, fiind extrem de deteriorat, a necesitat restaurare (corpul cărții la muzeul din Deva, iar legătura la muzeul din Alba Iulia).

De format in 4o, cu dimensiunile 19,2 x 14,2 cm, cartea are 19 rânduri pe pagină, este tipărită în negru cu roșu, iar textul este în limba slavonă. Ornamente tipografice precum inițiale, frontispicii și viniete, înfrumusețează paginile cărții.

O particularitate a exemplarului este dată de prezența a numeroase file manuscrise, care au completat textul Slujebnicului, cândva. Caligrafia textelor manuscrise este desăvârșită, asemănarea cu literele de tipar fiind uluitoare, până la confundarea celor două modalități de fixare a textului pe hârtie. Acest lucru poate fi un indiciu al faptului că au fost copiate într-un centru mănăstiresc de către un copist bine instruit, din păcate rămas necunoscut. Unele file sunt scrise cu mâna în întregime, cum sunt filele 47-53, altele dețin fragmente adăugate într-un proces de restaurare empirică anterioară, precum în cazul filelor 53v-67v.

O însemnare a unui vremelnic posesor, se păstrează pe parcursul a 5 file: „Această carte o au luat / Jurj Chirilă derept / șesă florinți / să fie pomenă pre viță / pre sămânță pînă a 7-a sămânță”.

Identificarea acestui titlu a îmbogățit colecția de carte veche a Muzeului Civilizației Dacice și Romane cu un exemplar valoros și rar, care se alătură exemplarelor, deja cunoscute, din spațiul românesc, dar și din cel european, oferind un indiciu sigur al utilizării tipăriturilor slavone venețiene în zonele locuite de români.

 

Bibliografie:

Georgeta Deju, Florin Bogdan, „Două exemplare ale Slujebnicului tipărit la Veneția în 1554 în colecții transilvănene”, în Satu Mare. Studii și Comunicări, XXXVI, 2020, p. 11-18.

dr. Georgeta Deju, șef-serviciu Secția de Istorie și Artă

 

Explicația ilustrațiilor:

  1. Slujebnic, Veneția, 1554, filă tipărită.
  2. Slujebnic, Veneția, 1554, file manuscrise.
  3. Slujebnic, Veneția, 1554, filă tipărită, completată cu text manuscris.
  4. Slujebnic, Veneția, 1554, filă tipărită.

 

Vă invităm să vizionați propunerea de astăzi, în mediul virtual, pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției www.mcdr.ro.

 

 

Secția de Marketing  și Relaţii cu Publicul

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.