RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 20 IULIE 2026
Campionat Mondial de Fotbal de Cartea Recordurilor. La goluri, număr de spectatori și încasări.
Finalizat duminică cu victoria Spaniei în fața Argentinei, Campionatul Mondial de Fotbal 2026 l-a făcut pe președintele FIFA să exulte în fața jurnaliștilor. Boss-ul FIFA, Gianni Infantino, a spus în fața reprezentanților mass-media ai FIFA că turneul a doborât recordurile de prezență la stadioane, audiență și goluri marcate, cu aproape șapte milioane de spectatori în stadioane, probabil peste șase miliarde de oameni care au urmărit meciurile de acasă și peste 300 de goluri marcate, cu o medie de aproape trei pe meci. Estimările oficiale arată și că turneul va fi de departe cel mai profitabil din istorie. Potrivit bugetului revizuit al FIFA pentru ciclul 2023-2026, organizația estimează venituri totale record de aproximativ 13 miliarde de dolari pe parcursul celor patru ani, iar numai anul 2026, anul Cupei Mondiale, ar urma să genereze circa 8,9 miliarde de dolari. Cea mai mare parte a acestor încasări provine direct din Mondialul organizat în SUA, Canada și Mexic. „Ei bine, această Cupă Mondială nu doar că a doborât toate recordurile posibile, ci le-a spulberat, a distrus fiecare record”, a spus șeful FIFA.
MARȚI, 21 IULIE 2026
Sondaj. Când cer ”mai puțină democrație”, românii resping de fapt ”democrația originală”.
Un barometru INSCOP, dat publicității marți, arată că 46,3% dintre români, adică aproape jumătate din populație, preferă un regim ”mai puțin democratic”, dacă asigură mai multă ordine și stabilitate. De cealaltă parte 47,2% susțin că preferă democrația, chiar dacă uneori implică mai multe conflicte și dezbateri politice, iar 6,5% nu au răspuns. Cum era de așteptat, barometrul INSCOP mai arată că cei mai mulți votanți PNL și USR preferă democrația, în timp ce votanții AUR ”preferă un regim mai puțin democratic”. Opțiunea asta pentru ”mai puțină democrație” în favoarea unei dictaturi care să pună lucrurile în ordine, imaginată probabil mai ”cu față umană și despot luminat”, poate părea ”de bun simț”, dar nu e. E rețeta sigură a înhămării benevole la jugul tiraniei. Paradoxal, deși aproape jumătate dintre ei o doresc, românii nu-și dau seama că trăiesc de fapt de 36 de ani într-o societate cu ”mai puțină democrație”. Croită de regimul Iliescu pe un model hibrid aceasta a fost botezată ”democrație originală”. Există perpetuați în statul român, transmiși prin generații din 1990, poli de putere, influență și forță financiară care viciază pe zona lor de interes statul de drept. Au avut permanent însă grijă să întrețină butaforia democratică. Altfel nu mai veneau banii europeni. Penetrând serviciile, armata, partidele și justiția, există de mult timp percepția că în România funcționează persoane a căror simplă ridicare de sprânceană echivalează ca influență cu un vot în Parlament. Până la Ilie Bolojan, a fost curată măiestrie cum acești poli de putere, denumiți generic ”sistemul”, au reușit să-și exercite influența și puterea discret și eficient, indiferent cine a câștigat alegerile. E de domeniul evidenței că politicienii aleși nu au putut demantela sistemul, ci, de fiecare dată, sistemul i-a pervertit pe ei. De remarcat, că în 8 cicluri electorale, indiferent cine a câștigat alegerile, a existat mereu o constantă în protejarea marii corupții, a perpetuării privilegiilor și a stopării reformelor care ar fi afectat pârghiile de acces la folosul necuvenit (marile firme de stat, sectorul energetic, gestiunea pădurilor, farma). Dacă cineva ar mai crede azi în propaganda care spune că românii au trăit și trăiesc într-o democrație sănătoasă, cu justiție independentă și stat de drept, ce dovadă mai bună că nu e așa poate fi invocată decât mușamaua groasă care timp de un sfert de veac l-a ferit pe Ion Iliescu de pedeapsă pentru crimele de la Revoluție și mineriade?! Acum, în câteva minute, aceeași justiție a torpilat în rafală PNL-ul lui Ilie Bolojan. Și n-ar fi fost nici o problemă ca lucrurile să meargă la fel mai departe, dacă sub Ciucă și mai ales sub Ciolacu, sistemul nu ar fi fost pus în dificultate prin cheltuielile nebunești pentru voturi făcute de la buget. Nu mai sunt bani pentru privilegii și sinecuri! Și a fost suficient ca un politician puternic și reformist să scape printre degetele sistemului la funcția de prim-ministru, ca prin faliile create în butaforia democratică, românii să vadă rânjetul sinistru al sistemului. În același timp, tot statul acesta ”adânc”, luând măsura extremă a anulării unor alegeri, a fost cel care a blocat accesul la putere al unui alt sistem sub acoperire, rival, cu comandă la Moscova rămasă încă incomplet documentată. Pentru aproape jumătate dintre români contextul acesta nesigur, induce o stare de neliniște, frustrare și scepticism. O Românie cu cea mai slabă și imorală clasă politică pe care a avut-o țara vreodată, cu decizii antidemocratice grave fără precedent, cu statul ciuruit de corupție, cu o justiție care face în mod agresiv politica infractorilor, cu sfidarea de fost premier a lui Ciolacu care se afișează alături de urmăriți general la un restaurant de lux din Italia, cu disfuncțiile și inadecvarea uluitoare a președinției este percepută ca o democrație care trebuie dată mai încet în credința greșită că astfel, prin avansul autoritarismului, va fi mai multă ordine și stabilitate. Unii analiști susțin că o bună parte dintre românii care merg pe mâna unui regim ”mai puțin democratic” nu vor de fapt o tiranie, care înseamnă închisoare, condamnări la moarte, lipsa completă a libertăților, autarhie și sărăcie. Sau, dacă o invocă, o doresc ca pedeapsă strict pentru politicienii care au condus țara în ultimii ani. De fapt, vorbind de mai multă autoritate, mulți din oamenii aceștia pledează de fapt pentru o democrație reală, cu stat de drept, justiție care pedepsește corupții, egalitate de șanse pentru toți, administrație curată și competentă. Când cer ”mai puțină democrație” în confuzie, românii resping de fapt ”democrația originală” de până acum și cer în realitate nu mai puțină ci chiar mai multă democrație. Barometrul INSCOP ne arată că suntem aproape de un moment istoric important. Pe timp de criză, sistemul ticăloșit e obligat să acționeze pe față, iar criticile tot mai intense îl fac să amenințe cu transformarea în regim dictatorial. Lista neagră a CSM, cu jurnaliști de investigație și ONG-uri considerate critice sau „ostile” la adresa sistemului judiciar, este doar primul semnal că sistemul ticăloșit are doar două opțiuni: ori dispare la presiunea străzii pe mâna blocului politic reformator condus de Ilie Bolojan , ori suferă mutația într-o dictatură pe față cu tot alaiul ei de nenorociri și tragedii umane. Soluția simulării democrației de până acum nu mai există.
MIERCURI, 22 IULIE 2026
Un procuror acuză!
Orice critică justă venită din interiorul unui sistem defect are un impact mult mai mare decât acuzațiile din exterior pentru că cel care o face dinăuntru, de regulă, știe despre ce vorbește. Sunt deja clasice criticile primarului PSD de Buzău, Constantin Toma, care a șters pe jos cu conducerea social-democrată de la Ciolacu la Grindeanu pentru modul în care au compromis partidul prin deciziile iresponsabile luate ca lideri. Între timp, Constantin Toma a părăsit partidul prin demisie. În această săptămână avem din nou o critică din interior, de data aceasta din cotloanele întunecate ale Justiției. Desigur, percepția românilor pentru modul în care judecătorii își fac treaba privitor la marea corupție e cunoscută. Dezastru! Verdictul pus de procurorul Claudiu Sandu (foto) confirmă situația. Procurorul, membru CSM și critic al grupării conduse de Lia Savonea, a făcut o radiografie dură a justiție din România după ce Curtea de Justiție a UE a publicat decizia prin care a desființat hotărările Înalte Curți de Casație. ”Faptul ca am încălcat niște principii de drept si, în acest fel, am făcut scăpați sute sau mii de infractori arată halul de degradare a școlii românești de drept, dar si degradarea accelerată a conștiinței magistraturii din România”, a scris Sandu într-o postare pe rețele. ”Lucrurile nu se fac temeinic în această țară. Nu știu daca s-au făcut vreodată. Totul este penetrat de corupție”, a mai scris procurorul CSM. Curat murdar! Toată lumea vede penetrarea asta care, prin decizii ale CCR, prin decizii ale ICCJ, prin anulari de probe, restituiri de dosare, prin uitarea dosarelor în sertare, prin acordarea a zeci și sute de termene până la împlinirea termenului de prescripție, e făcută tot mai fără perdea. ”Până la urmă, acel risc general de impunitate de care vorbește CJUE este cel mai periculos pentru un stat de drept, pentru o democrație, pentru că transformă o țară într-un paradis al infractorilor. De aici până la anarhie mai este doar un pas”, a mai spus procurorul. Impunitatea pe care pot conta marii aleși corupți ai Justiției ne-a readus-o în atenție ex-premierul Ciolacu care s-a văzut într-un restaurant de răsfăț italian cu urmăritul internațional Ionel Arsenie, fostul lider PSD Neamț, fugit din țară ca să scape de condamnarea primită pe vremea când prescripția încă nu amnistia pe bandă infractori. Și mai spune ceva procurorul Sandu care dă un răspuns celor care întreabă cum e posibil ca Uniunea Europeană să permită deviaționismul justiției române de la…justiție. ” Citeam și raportul Comisiei Europene privind Statul de drept în România. Este hilar că în prima recomandare Comisia afirma că implementarea legilor justiției a contribuit la îmbunătățirea cadrului legal pentru funcționarea sistemului judiciar și pentru independența acestuia. Aceleași legi care au lichidat orice fel de forma de meritocrație, au afectat grav funcționarea justiției prin schimbarea completelor de judecată ori de cate ori era necesar prin folosirea delegărilor și a detașărilor, au permis controlul asupra funcțiilor de conducere, au creat multiple alte probleme. Nu mă mira aceasta apreciere a Comisiei. Am avut ocazia să discut anul trecut cu experți pe Rule of Law și am observat că era interesați foarte puțin spre deloc. Până la urmă, birocrația europeană nu diferă mult de cea românească. Comisia este nemulțumită că nu se fac pași pentru combaterea corupției în magistratură. Dar atunci când era ridicat MCV-ul unde erau? Au crezut că reforma s-a încheiat și că ne putem descurca singuri. Cred ca s-au înșelat”, observă procurorul Sandu. Iar această slăbiciune evidentă a statului român, dar și a UE, incapabile să îndepărteze justiția de atingerile penale cu infractorii, e ca o invitație la doborârea lor. Iar anarhia de care pomenește procurorul Sandu e un preludiu bun pentru instaurarea unei tiranii.
JOI, 23 IULIE 2026
România se împrumută cu 1000 de euro pe secundă.
Analistul economic Adrian Negrescu, citat de ziare.com, a prezentat în această săptămână o situație actualizată a datoriilor României, explicând clar contextul bugetar critic care impune creșterea acestora. Adică, până la urmă, de ce se îndatorează România? De ce are și de cât are nevoie în plus peste bugetul consolidat prin taxe și impozite pentru funcționarea statului? „Situația bugetară este următoarea: din totalul încasărilor din taxe și impozite, 90% sunt destinate plății salariilor, pensiilor și altor cheltuieli sociale, iar restul de 10% acoperă dobânzile la creditele contractate. În aceste condiții, statul este obligat să se împrumute anual cu echivalentul a peste 50 de miliarde de euro pentru a putea susține cheltuielile din sănătate, educație, funcționarea instituțiilor și investiții”, explică analistul. România a înregistrat la sfârșitul lunii aprilie o datorie guvernamentală de 1.171,6 miliarde de lei, ceea ce reprezintă pentru prima dată depășirea criteriului de referință de 60% din Produsul Intern Brut, stabilit prin Tratatul de la Maastricht. În perioada cuprinsă între 30 aprilie 2025 și 30 aprilie 2026, volumul datoriei a crescut cu 158,3 miliarde de lei, echivalentul unei creșteri medii zilnice de aproximativ 434 de milioane de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ritmul de acumulare se traduce în aproape 18 milioane de lei pe oră, 302.000 de lei pe minut și circa 5.000 de lei pe secundă, adică aproximativ 1.000 de euro în fiecare secundă. Enunțată simplu, soluția e la mintea cocoșului: scăderea cheltuielilor și lărgirea bazei de impozitare, ceea ce presupune combaterea evaziunii fiscale pentru a colecta mai multe venituri la buget. ” Creșterea veniturilor bugetare poate fi realizată în prezent doar prin două căi: fie prin extinderea numărului de contribuabili la sistemul public de taxe, fie prin reforma sistemului fiscal, atât pentru angajați, cât și pentru companii, astfel încât să se optimizeze încasările și să se stimuleze activitatea economică. Aceste două opțiuni sunt soluțiile oferite de economie, iar alegerea între ele rămâne o decizie politică, care va stabili direcția în care ne îndreptăm”, a precizat analistul economic. Și încă un detaliu care arată unde se plasează acum România din punct de vedere a încrederii finanțatorilor. Deși e țară UE, România plătește dobânzi mai mari la credite decât țări ca Serbia sau Albania.
VINERI, 24 IULIE 2026
Corupția la români. sectorul arme.
Ultima ispravă de răsunet în tradiția mitei la români a fost în sectorul transporturi. Atunci când procurorii anticorupție au descins la șeful Autorității Rutiere Române (ARR), Cristian Anton, unde au găsit o jumătate de milion de euro ascunși în cutii de pantofi. De atunci, cutiile de pantofi burdușite cu mită au intrat deja în folclorul național atunci când se vorbește de paraîndărăt. Iată însă că nici în sectorul înarmare nu stăm rău la șpăguit. Trei directori din industria de armament au fost reținuți de DNA vineri într-un dosar de luare de mită. În urma percheziției la locuința directorului Uzinei Mecanice Plopeni, procurorii au confiscat 500.000 de euro cash și două ceasuri de lux – un Patek Philippe și un Rolex. La înarmare, față de transporturi, nu s-a semnalat nimic spectaculos privitor la soluțiile de dosire a mitei. Banii erau ascunși, scriu procurorii în referatul de arestare, în pungi, plicuri și sertare. Banal! Tribunalul București a decis pentru acest director măsura arestului la domiciliu, pentru 30 de zile. În același dosar mai sunt acuzați directoarea comercială de la UM Plopeni, directorul Uzinei Mecanice București și un om de afaceri. Deci au fost la percheziție transporturile și înarmarea. Se pregătește sectorul energetic?
SÂMBĂTĂ, 25 IULIE 2026
Ne testează rușii? România doboară câte o dronă pe zi.
A început vineri, când ne-am făcut un titlu de glorie (pilotul italian a ratat ținta, deși radarul de pe avionul său e mai performant decât cel de pe avionul pilotului român, sâc!) că am doborât prima dronă rusească în spațiul nostru aerian. De atunci, zilnic, în România e doborâtă o dronă. Ce-i drept, vineri, abia după ce aparatul a zburat aproape 200 de kilometri în spațiul aerian românesc, am tras racheta care a distrus-o. Sâmbătă am fost mai buni. Radarele românești au detectat intrarea dronei aproape de granița cu Ucraina în jurul orei 08:22. S-au ridicat de la sol două avioane F-16 Fighting Falcon. Avioanele sunt ale Forțelor aeriene române. În scurt timp, au interceptat ținta, apoi au doborât-o. Ministerul Apărării spune că drona a fost doborâtă „în condiții de siguranță într-o zonă nepopulată din proximitatea frontierei”. Drona a fost doborâtă la ora 8:34, la 10 km de localitatea Sfântu Gheorghe. Sâmbătă Armatei României i-au trebuit doar 12 minute ca să doboare drona. Președintele Nicușor Dan a menționat pe Facebook: „Drona a fost doborâtă de un pilot român dintr-un avion F-16.” Atât! Președintele nu ne spune ce înseamnă incursiunile acestea de drone pe teritoriul național? Sunt ele oare demonstrații de forță, incitări la un răspuns inadecvat din partea României, gesturi preliminare unei agresiuni aeriene? Ne testează Putin viteza de reacție? De ce vin? Spionează din aer și transmit informații privitoare la felul cum funcționează apărarea antiaeriană a țării înainte de a fi doborâte (ipoteză susținută AICI de Generalul în rezervă Dorin Toma, fost șef al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO)? Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a transmis că exact asta se întâmplă. ” Rusia testează constant hotărârea Occidentului, pune la încercare reacția noastră colectivă și pregătește terenul pentru noi acte de agresiune hibridă. Orice răspuns slab nu face decât să încurajeze Moscova să escaladeze””, a spus oficialul ucrainean. Șeful Armatei Române nu ne lasă însă să ne alarmăm. „Nu te pui cu cea mai puternică alianță”, a declarat șeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, într-o conferință de presă organizată la Ministerul Apărării, vineri, după doborârea primei drone. Generalul ar crede cu greutate că România ar putea fi o țintă directă a Rusiei, dar asta nu înseamnă că la limită rușii nu vor hărțui hibrid și cu drone țara noastră. Teoretic e corect, dar poate că Donald Trump are altă opinie, care ar putea s-o taie pe cea a generalului român privitor la intențiile lui Putin. Oricum, evenimentele care au început vineri creează un precedent. Dacă s-ar evalua gradul de enervare al lui Putin și statutul nostru de stat neprieten decretat de Moscova, nu ar fi hazardat să spunem că sezonul de hărțuirea cu drone a României a început. Lucru confirmat duminică de doborârea celei de-a treia drone în spațiul aerian național. Iar doborârea lor ne costă de 10 ori mai mult decât cheltuie rușii să le trimită.
DUMINICĂ, 19 IULIE 2026
Franța, lovită de un trist record fără precedent: aproape 98.000 de hectare au fost mistuite de flăcări. Focul a provocat evacuarea a 197.000 de persoane în sud-vestul țării, care este cea mai mare operaţiune de evacuare a civililor desfășurată vreodată în Franța pe timp de pace.
Monica Pană
