RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 12 aprilie 2021

Top trei european la omoruri. Raportul anual în materie penală a Consiliului Europei arată în acest an o serie de date care atrag atenția privitoare la România. Cea mai șocantă cifră din statistică este locul trei în Europa pe care țara noastră îl ocupă la rata deținuților închiși pentru omor. Departe de a fi poporul pașnic de care ne place să credem că suntem, omorul la români este printre cele mai răspândite fapte penale comparativ cu restul popoarelor Europei. Ne depășesc doar Albania și Lituania.  Nu stăm rău, din păcate, nici la violuri (locul 6 european) și nici la infracțiuni rutiere (locul 7 european). Suntem însă în mijlocul clasamentului la numărul de deținuți raportat la mia de locuitori – 106,5 la mie. Costul unui deținut în România este de 43 de euro pe zi. Media europeană este de 64 de euro pe zi per deținut. Privitor la aglomerarea din pușcării care a fost invocată de fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, să legifereze eliberarea pe bandă a infractorilor prin recursul compensatoriu, în România sunt raportați 113 deținuți la 100 de locuri în penitenciar. Situația este mai rea in Ungaria, Franța, Cipru, Belgia, Italia, Turcia.

MARȚI, 13 aprilie 2021

”Soluții țigănești” În tehnologia de la Duster? Rușii ne fac de rușine mașina. Ne mândrim cu a doua generație a modelului Dacia Duster. E o mașină modernă, te poate duce oriunde și chiar arată bine. Rușii nu sunt însă de aceeași părere. Un site din Republica Moldova (auto-expert.md) a prezentat o producție de pe canalul de YouTube rusesc, Club Service, în care realizatorii au decis să dezasambleze un automobil Duster pentru a vedea calitatea și fiabilitatea pe care mașina le oferă. A fost un coșmar. Potrivit vloggerilor ruși, dacă Dusterul e o producție românească (în Rusia el se vinde cu sigla Renault), cei care o cumpără trebuie să se aștepte la ”soluții țigănești” în ceea ce privește tehnologiile adoptate la construirea mașinii. Potrivit siteului moldovenesc, printre soluții ciudate, vloggerul a remarcat prinderea cablajului semnalizatorului de virare cu bandă adezivă,   material izolant de o calitate dubioasă sub aripi, lipsa tratamentului anticoroziv în compartimentul motorului. Chiar dacă era nouă, pe arborele de antrenare a punții din spate a mașinii, rușii au găsit urme de rugină. În Rusia, Renault Duster în cea de-a doua generație într-o versiune similară cu cea aleasă de vloggeri, poate fi achiziţionat cu circa 1 milion de ruble, echivalentul a circa 11.200 de euro. Iar dacă nu le place mașina românească să nu o cumpere. Să circule cu lada.

MIERCURI, 14 aprilie 2021

Vlad Voiculescu, un ministru mult prea rău sau mult prea bun? Aceasta-i întrebarea! Demiterea domnului Vlad Voiculescu din fruntea ministerului Sănătății a avut, fără nici un dubiu, cel puțin două particularități.  În România nu este deloc o tradiție ca premierul să-și demită din scurt un ministru, mai ales după numai 100 de zile de mandat. Nici măcar atunci când dosarele penale pocneau la ușa miniștrilor de tot felul nu se lăsa cu demiteri. Se lucra lent cu mănușile remanierii. O altă particularitate, un aspect inedit, este ricoșeul politic care a dus la demiterea ministrului Vlad Voiculescu. Tocat mărunt din prima zi de mandat de partidele AUR și PSD, de televiziunile oligarhilor cu cazier, ministrul a fost executat până la urmă de un prim-ministru liberal, partid aflat în alianță de guvernare cu partidul USR-PLUS, la care plătește cotizație fostul ministru. Cât de prost ministru a putut fi domnul Vlad Voiculescu? Chiar atât de prost încât șeful lui de la guvern să fie nevoit să-l demită la matinal în a 113 zi de mandat,  provocând rânjetul satisfăcut al opoziției PSD și AUR? Întrebării e greu să îi găsim un răspuns în logica ierarhiei competențelor, pentru că, de exemplu, fostul ministru al Economiei din Republica Dragnea, domnul Dănuț Andrușca (PSD), catalogat ca cel mai slab ministru din toate timpurile, a rezistat totuși pe funcție 11 luni și nu a fost demis, ci remaniat cu coroniță. O comparație între domnii Voiculescu și Andrușca nu are valoare practică. Nu duce nicăieri să compari ”nediamantul” cu bostanul.  Prin urmare, ceva grav, ascuns,  amenințător și nemaivăzut a făcut, sau a început să facă fostul ministru Voiculescu de a fost demis. Ceva care l-a făcut țintă și a unit împotriva sa aproape tot spectrul politic românesc acompaniat în spate de corul guriștilor cu condicuțe de la antenele TV. Totuși nimeni nu știe exact de la ce anume i s-a tras fostului ministru Vlad Voiculescu. Sigur nu de la tragedia de la Balș, nici mutării intempestive de la Foișor și nicidecum morților din ATI-ul mobil. Au murit oameni în tragedii intraspitalicești și în mandatul ministrului Bănicioiu (Colectiv), și al ministrului Tătaru (incendiul de la ATI Piatra Neamț, focarul de Covid necontrolat de la Suceava), dar ei nu au fost demiși. Poate domnul Voiculescu s-a dovedit prea transparent privitor la (ne)cunoașterile sale, episodul cu modul de înhumare a decedaților COVID rămânând ca reper. Totuși, impresia care domină este că, domnul Voiculescu a fost demis pentru că nu a respectat instrucțiunile de folosire politică a funcției pe care a ocupat-o. De capul său, considerând că face bine și, implicit, e inutil să comunice intențiile sale pe scară ierarhică, a început să scoată la vizitare schelete din dulapul sistemului sanitar românesc. Așa românii au aflat că există un sistem de centre de vaccinare paralel pentru ”speciali”, că o soluție mai bună pentru depolitizarea sistemului medical ar fi ca ministerul Sănătății să organizeze concursuri ”pe bune” pentru posturile de manager de spital din toată țara, că există o bănuială rezonabilă de sub raportare a numărului de morți de COVID-19 în România. Pur și simplu, domnul Vlad Voiculescu s-a dovedit total nepotrivit pentru funcție din cauza totalei sale inadecvări la compromisurile și tainele murdare care fac din domeniul medical cea mai coruptă zonă din spectrul instituțiilor publice românești. Breșele de transparență pe care ministrul Voiculescu a început să le creeze necontrolat în lumea ascunsă care parazitează sistemul medical a deranjat profund. Atât de mult încât presiunea de jos în sus a făcut ca o criză politică în coaliție generată de demiterea ministrului să fie preferabilă unor dezintegrări esențiale în mecanismele feudalismului corupt care guvernează sistemul medical românesc și care poate finanța copios partide, posturi, decizii. Partidele din alianța de la guvernare se vor înțelege până la urmă, peste momentul demiterii se va pune macrameul discursurilor entuziasmante despre nevoia de reforme rapide în societatea românească, lumea va uita. Esențial pentru sistem este că nimic nu se schimbă în structura epoleților, specialilor, privilegiilor și managementul politrucilor paraîndărătnici care interacționează prin politicieni cu poporul. Nu se va ști curând dacă domnul Vlad Voiculescu chiar ar fi fost reformatorul providențial așteptat, dar mulți români l-au personificat cu disperare ca atare. Și poate nu întâmplător, din această cauză,  demiterea domnului Vlad Voiculescu se suprapune cu un alt fenomen politic: AUR a ajuns al treilea partid în intenția de vot a românilor.

JOI, 15 aprilie 2021

Cazul Muntenegru. Cum China îți execută silit țara? Situația din Muntenegru, țară europeană, este o exemplificare foarte elocventă a scopului adevărat pe care politica chineză de colaborare economică ”O centură, un drum” – Drumul mătăsii îl are. Muntenegru a cerut joi ajutorul UE pentru a putea returna un credit contractat de la o banca din China. Dacă nu face acest lucru țara riscă să cedeze Chinei părți din teritoriul național, cu care a girat creditul. Datoria pe care Muntenegru trebuie sa o restituie este de un miliard de dolari. Muntenegru a luat creditul pentru construcția unei autostrăzi, iar acum nu mai poate rambursa datoria. Împrumutul a fost obținut de la China Eximbank, în 2014, iar proiectul a fost atribuit unei companii chineze China Road and Bridge Corporation. Programul economic chinez Drumul mătăsii are evident un iz geopolitic. Și nu e primul caz în Europa. S-a văzut asta încă de acum cinci ani. În 2016, firma de transport maritim a Chinei Cosco a achiziționat un pachet de acțiuni majoritar în cadrul portului Pireu, din Grecia. Portul este situat într-o zonă strategică între continentele asiatic şi european și acum este al Chinei. În ultimul deceniu, companiile chineze au achiziționat participații în cadrul a 13 porturi din Europa, inclusiv din Grecia, Spania şi mai recent Belgia, relevă un studiu realizat de Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Europa de Sud-Est este doar o parte din cuceririle chineze din ultimii ani. Zone întinse din fostul spațiu sovietic și din frica sunt datoare vândute Beijingului, China continuând în forță să-și extindă influența în toată lumea. Trofeul suprem al chinezilor este însă Europa, iar dependența tot mai mare a companiilor europene de piața chineză, duce la concluzia că demersul asiaticilor ar putea avea în maxim un deceniu succes deplin în condițiile în care America pare sleită în demersurile ei de a păstra status-quo-ul economic care a guvernat după al Doilea Război Mondial relațiile cu Europa.

 VINERI, 16 aprilie 2021

Și totuși. Dosarul 10 august a fost resuscitat. Dacă mușamaua s-a așternut în strat gros peste celebrele dosare ale Revoluției române și mineriadelor, o încercare de a pune la fereală jandarmii și șefii lor de anchetă pentru molestarea și gazarea a protestatarilor pașnici la 10 august 2018 a eșuat.  Curtea de Apel București a dispus vineri redeschiderea anchetei împotriva foștilor șefi ai Jandarmeriei în dosarul “10 august”, după ce a fost admisă o plângere a unui protestatar. Este vorba despre Ioan Crăciuneanu, care a fost gazat și amenințat de jandarmi la mitingul din Piața Victoriei din 10 august 2018, iar o grenada a căzut lângă el și l-a rănit la picior.  Curtea de Apel i-a admis plângerea împotriva ordonanței DIICOT prin care dosarul a fost clasat pe 26 iunie 2020. În urma acestei decizii, care este definitivă, procurorii vor redeschide urmărirea penală împotriva foștilor șefi ai Jandarmeriei. Desigur, foștii șefi-jandarmi au fost doar niște zeloși executanți de ordine. Dosarul 10 august va putea fi considerat finalizat în momentul în care vor fi prinși în țesătura anchetei și cei care au dat acele ordine în Republica Dragnea. Reacția autorităților române de atunci, s-a văzut foarte clar, a fost similară cu modul de reacție la proteste a unor regimuri dictatoriale cum sunt cele din Rusia și Belarus. Protestatarii pașnici au fost gazați, bătuți și arestați fără milă, iar în democrație acest lucru este caz penal. Condamnarea tuturor celor vinovați pentru agresiunea statului împotriva propriilor cetățeni la 10 august 2018 va fi o probă că democrația se ridică deasupra și până la urmă învinge forțele reacționare din societate.

SÂMBĂTĂ, 17 aprilie 2021

Timișoara, notificată de Viena pe o investiție făcută de Austro-Ungaria acum 100 de ani. Ce poate fi mai șocant pentru o autoritate publică românească decât să primească o notificare din străinătate privitoare la o investiție din propria ogradă. S-a întâmplat la Timișoara. Primăria municipiului a fost notificată de Primăria Vienei că unul din podurile Timișoarei trebuie reparat pentru că durata lui de viață a fost depășită. Este vorba de un pod de fier (foto) peste râul Bega aflat într-un cartier al Timișoarei. Podul  a fost construit acum 100 de ani pe vremea când Timișoara era parte din imperiul Austro-Ungar. Când au plecat din oraș, austriecii au luat cu ei toate actele construcțiilor pe care le-au realizat și ce este cel mai interesant timp de 100 de ani au păstrat activă gestiunea acestor documente. Așa că în momentul în care podul de la Timișoara a împlinit durata de viață standard de 100 de ani garantată, tehnicienii de la Primăria Viena i-au notificat pe omologii lor de la Primăria Timișoara privitor la acest aspect. Evenimentul este o probă că administrația publică austriacă funcționează cu precizia unui ceas atomic. Autoritățile timișorene promit că vor reabilita podul, însă nu anul acesta. În 2021 abia dacă va fi gata studiul de pre-fezabilitate.

 DUMINICĂ, 18 martie 2021

Fotografia săptămânii

Să faci plinul la elicopter. Un elicopter al Armatei Romane a apărut într-o benzinărie din Focșani. Un localnic a surprins momentul într-o poza care a devenit virală pe rețelele de socializare.

 

Monica Pană

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *