RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 19 aprilie 2021

Contabilitatea nedreptății. Cu cât contribuie românii obișnuiți la pensiile babane ale românilor speciali. Un articol publicat luni pe siteul Ziare.com face o analiză cantitativă a fenomenului pensiilor speciale din România. Este vorba despre banii cu care o parte dintre români sunt plătiți după retragerea din activitate peste ceea ce au contribuit ei la fondul de pensie.  Diferența dintre pensia pe care aceștia ar trebui să o primească conform principiului contributivității și pensia mai mare pe care o primesc este plătită din banii celorlalți români.  Raportul dintre cetățenii-speciali și simpli-cetățeni este următorul: 183 de mii de pensionari speciali și cinci milioane de pensionari simpli. Funcție de breaslă și legea specială care a creat-o pensia specială, se mai poate numi ”pensie de serviciu”, ”pensie ocupațională”  sau ”indemnizație pentru limită de vârstă”, dar în esență tot un venit necuvenit reprezintă. Articolul publicat luni furnizează toate informațiile pentru cei interesați de cine pe ce lege și cât câștigă pe nedrept. Prin Legea nr. 303/2004, un număr de 4.097 judecători și procurori primesc lunar de la bugetul de stat 78,6 milioane de lei, rezultând o pensie medie puțin mai mare de 19.000 de lei. Prin Legea nr. 83 din 2015 un număr de 1.423 de personal aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă primesc lunar 16,1 milioane de lei rezultând o pensie medie de circa 11.300 de lei. Mai există 603 pensionari de la Curtea de Conturi care pe Legea nr. 7 din 2016 smulg de la buget lunar o sumă de 4,9 milioane de lei ca să se bucure de o pensie lunară de peste 8000 de lei de căciulă.  În ordinea veniturilor, cea de a patra categorie de pensionari speciali pentru care bugetul de stat vine cu completări de sume este reprezentată de membrii corpului diplomatic și consular, 833 la număr, unde bugetul lunar pentru plata pensiilor este de 4,8 milioane de lei/lună, media pensiei fiind de 5.750 de lei. Mai exista 1,784 de pensionari din rândul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, adică grefierii, bugetul pentru ei fiind de 8,4 milioane de lei lunar, rezultând o pensie medie de 4.792 de lei.

Cea mai numeroasă categorie a pensionarilor speciali, sunt pensionarii Ministerului de Interne. Aceștia sunt în număr de peste 88.500 de persoane, iar cuantumul total al veniturilor obținute este de 3,650 miliarde de lei, adică o medie de 4.132. Avantajați sunt ofițerii, care ajung chiar și la pensii de 10.000 de lei pe lună. O alta categorie numeroasă este cea a pensionarilor Ministerului Apărării Naționale. România are 83.170 de pensionari MAPN, acestora plătind-li-se drepturi de 3,4 miliarde de lei. În cazul lor, media pensiei este de 3.415 lei. Și Serviciul Roman de Informații are o lege specială privind acordarea de pensii de serviciu existând 11.792 de beneficiari, cu un cuantum total al veniturilor de 59,5 milioane de lei, de unde rezulta o pensie medie de 5.040 de lei. În fine, în evidentele MAPN se mai afla 4.205 beneficiari de pensii militare aparținând altor structuri din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, respective Serviciul de Telecomunicații Speciale (1.392 persoane, cu o pensie medie de 5.748 lei); Serviciul de Protecție și Pază (1.095 de persoane, cu o pensie medie de 6.457 lei) si Serviciul de Informații Externe (1.718 persoane, cu o medie a pensiei lunare de 6218 lei).  La rândul lor, Ministerul Afacerilor Interne a comunicat ca are 10.190 de pensionari proveniți din rândul funcționarilor cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor (media pensiei- 3.552 lei); 188 de persoane din rândul foștilor angajați ai Serviciului de Informații Externe 884.682 lei (4705 lei pensia medie) și persoane provenite din rândul foștilor angajați ai Serviciului de Telecomunicații Speciale, 498 la numar (4.097 de lei pensia medie). În total, pensiile speciale costă lunar România incredibila sumă de 7,4 miliarde de lei, adică aproape 1,5 miliarde de euro. Nimeni nu are curajul să se atingă de ele. Ba mai mult anul trecut judecătorii CCR au decis că impozitarea pensiilor speciale, inclusiv pensiile militarilor si ale magistraților, este neconstituțională.

MARȚI, 20 aprilie 2021

USR cu onoarea plus-minus reparată. Marți seara, târziu, liderii PNL și USL-PLUS cu cei de la UDMR pe post de chibiți, au ieșit la declarații. Criza provocată de demiterea din voleu a ministrului Sănătății Vlad Voiculescu se încheia, arătând, din nou, care partid cunoaște mai multă politică. Foarte bună ieșirea din corzi a șefului liberal. Domnul Ludovic Orban a translatat cumva epilogul crizei guvernamentale ca o victorie pe terenul de joc al opoziției când a declarat că dacă cineva a luat în calcul destrămarea Alianței, acel calcul a fost greșit. Guvernarea merge mai departe, cu un premier care a punctat pe scala autorității, susținând decizia de demitere a ministrului USL-PLUS cu o atitudine echilibrată, cu argumente și propuneri constructive de reînnodare a actului de guvernare pe domeniul Sănătății. Ceea ce s-a și întâmplat ulterior. USR-Plus nu a avut suficientă știință de carte politică pentru a face față cadrilului prestat cu dexteritate de liberali. Șahul dat la premier în prima fază, a trădat o abordare pur hormonală, pripită, care în politică costă în aproape toate cazurile. Premierul liberal nu a picat, alianța merge mai departe și până la urmă cuplul de politicieni Barna-Cioloș și câțiva miniștri USR=PLUS au trebuit să-și  șteargă propriile expectorații, pentru a se reașeza, ușor umiliți, pe locurile lor din alianță. Înțelegând situația stânjenitoare în care se află, situație pe care ei însăși au creat-o jucând în piesa ”Capul lui Cîțu sau nimic!”, USR-PLUS a bravat cu mâna întinsă ca să obțină o cât de mică satisfacție. Așa s-a născut protocolul prin care premierul trebuie să-și anunțe partenerii dacă dorește să-și demită vreun ministru de la alt partid al coaliției. Ce câștigă în realitate USR-PLUS din acest protocol?  Baloane de săpun! Se va pierde doar mai mult timp pentru demiterea unui ministru, pentru că premierul, conform noului protocol, trebuie să urmeze o procedură de informare a coaliției asupra intențiilor sale. Practic, pluserist-useriștii nu au obținut nimic în urma acestui prim scandal al alianței. Există însă și un efect colateral al crizei: s-au consemnat câteva mutații politice periculoase în pandemia locală de traseism. Doi membri fondatori ai USR au fost aspirați de AUR.

MIERCURI, 21 aprilie 2021

Mai valoroasă decât toate companiile de stat românești la un loc ! UiPath, ”unicornul” românesc necunoscut românilor până miercuri. Despre Romgaz, Complexul Energetic Hunedoara, Transelectrica, Hidroelectrica au auzit toți. Românii însă habar nu aveau despre compania privată UiPath. Și ar fi trebuit din moment ce valoarea ei depășește valoarea tuturor companiilor de stat românești luate la un loc.  Știrea de miercuri a scos din anonimat un succes de business românesc bazat exclusiv pe inițiativă, inteligență și viziune.  UiPath, firma de IT românească, a reușit să vândă acțiuni la Bursa de la New York în valoare de peste 1,34 miliarde de dolari într-o zi. În 2018, UiPath a devenit primul start-up fondat în România care a dobândit statutul de unicorn, adică a fost evaluat la peste un miliard de dolari. Între timp, compania și-a mutat sediul general în SUA. UiPath utilizează inteligență artificială și instrumente digitale pentru a ajuta mari companii și agenții guvernamentale să își automatizeze procesele de rutină în domenii precum contabilitate și resurse umane. Compania are printre clienți entități precum CIA, forțele navale ale SUA, McDonald’s Corp, Duracell și Swiss Re. Succesul de miercuri de pe bursa de le New-York a fost fulminant. De exemplu, valoarea acțiunilor la UiPath deținute de Daniel Dineș, managerul și unul din membri fondatori ai firmei, a crescut cu 2 miliarde de dolari în doar 48 de ore. Domnul Daniel Dineș devine astfel posesorul unei averi de 8,3 miliarde de dolari, fiind cel mai bogat român în acest moment.

JOI, 22 aprilie 2021

PNNR. Bani numai cu reforme. Un glonț ”orb” tras de opoziție în această săptămână a avut ca țintă Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe care guvernarea actuală l-a prezentat Comisiei Europene. Rafala de critici politicianiste a fost degeaba, pentru că cine știe ce înseamnă să scrii un proiect de atragere de fonduri europene, mai știe totodată că e aproape imposibil să iasă perfect dintr-odată. PNRR este cu mult mai mult decât un simplu dosar pe care România primește fonduri europene. PNRR devine pentru România un fel de ”proiect de țară”. El este o ”operă colectivă” administrată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care colectează și montează în document propuneri și priorități de finanțare venite de la toate ministerele și de la întreaga administrație publică locală românească. PNRR este o operă birocratică imensă pe care se bazează investiții de 29,2 miliarde de euro, granturi nerambursabile și împrumuturi, bani cu care România poate depăși criza generată de pandemie. Condiția este ca soluțiile, prioritățile și sumele care compun PNRR să fie bine gândite și, foarte important, să fie în consens cu normele Comisiei Europene. În ultima variantă de Plan al României, într-adevăr,  nu au fost chiar toate la locul lor. Și este normal să fie așa, așa cum este perfect acceptabil să existe o perioadă în care, prin negociere cu Bruxelles-ul, autoritățile române să procedeze la perfectarea documentului până la forma finală acceptabilă. Acesta este un mod de lucru în zona atragerii de finanțare europeană. Ce i s-a reproșat variantei de Plan prezentat în această săptămână de România? De exemplu, că pe axa de dezvoltare a unui sistem național de irigații proiectele de bazează pe o tehnologie depășită, energofagă. Sau că cei 4 miliarde de euro propuși pentru Fondul de reziliență aflat la dispoziția primarilor de orașe și comune pentru reducerea diferențelor dintre regiuni, tranziția verde și digitalizare nu au o procedură clară de accesare și suficiente detalii privitoare la implementare. O altă obiecție a Comisiei Europene a fost suma considerată prea mare pe care PNRR a propus-o pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, în special cea rutieră. Mesajul Comisiei Europene transmis prin observațiile la PNRR este că nu e posibil să se aloce miliarde de euro într-un sistem ineficient, netransparent, sau vulnerabil la corupție. S-a cerut REFORMĂ pentru a garanta folosirea eficientă a celor aproape 30 de miliarde de euro pe care România le are alocate. Important de notat că executivul european nu a respins PNRR, ci a dat un prim răspuns în negocierile tehnice. România nu a trimis la Comisia Europeană versiunea finală a PNRR.  După 1 mai, Comisia Europeană va începe evaluarea propriu-zisă a planurilor trimise de statele membre. Până la finalul lunii iunie, Comisia Europeană discută formal cu statele membre fiecare plan în parte. Ulterior, Comisia va propune Consiliului UE o recomandare de aprobare sau de respingere a planurilor individuale ale țărilor membre UE. Consiliul UE, format din reprezentanții statelor membre, va vota apoi prin majoritate calificată fiecare plan în parte, procesul urmând a se va finaliza cel mai devreme în septembrie 2021, potrivit calendarului propus de Comisia Europeană.

VINERI, 23 aprilie 2021

Testul lui putin. Rusia se retrage de la granița cu Ucraina. Rusia a început retragerea trupelor mobilizate în ultimul timp în Crimeea, a anunțat ministrul rus al Apărării. Trupele sunt mobilizate spre bazele lor permanente după participarea acestora la exerciții militare. Potrivit ministrului, exercițiile au fost un succes.  Ce a fost însă cu adevărat această amenințătoare concentrare de forțe a Rusiei la granița ucraineană? Nu costă puțin să relochezi  tancuri, rachete, avioane și peste 100 de mii de soldați ca să-i desfășori în dispozitive militare departe de bazele lor. Ce a urmărit Putin?  Diverși analiști militari consideră că Rusia a făcut un test. Cu atât mai evident este acest lucru, cu cât s-a dovedit că Rusia nu a atacat, ci se retrage după ce tensiunea în zonă crescuse la cote paroxistice. Testul rusesc a vizat gradul de solidaritate al NATO și reacția SUA sub noua administrație Biden. Reacția NATO a fost însă foarte bună. Nici o breșă nu a apărut între țările membre, NATO manifestându-se ca un bloc militar unit pregătit să răspundă la unison amenințării rusești. Sub presiunea armatei ruse la granița ucraineană,  SUA, Marea Britanie și UE au regăsit limbajul comun al solidarității și au răspuns foarte dur și solidar. Pentru Regimul Putin testul a fost edificator. Rusia nu-și permite o nouă cotropire ca cea din Crimeea din 2014, fără să riște o confruntare cu Occidentul. Asta nu înseamnă însă că Putin a renunțat la planurile sale de expansiune. Un semn că lucrurile pot să fie reluate sunt componentele de armament relocat la granița cu Ucraina care au rămas pe loc. Dacă Rusia își schimbă din nou politica, își ia inima în dinți și atacă Ucraina, timpul de mobilizare ar fi mult scăzut. Oricum, după Crimeea, orice atac al Rusiei asupra vecinilor săi, va avea o reacție dură din partea Occidentului pentru că implicațiile sunt mult mai mari. O a doua agresiune de succes a Rusiei ar transmite un semnal dezastruos celorlalte țări că înșfăcarea cu tancul de noi teritorii este tolerată, iar democrațiile nu vor putea fi apărate. Pacea în regiune se joacă și pe mai departe după regula ruletei rusești.

SÂMBĂTĂ, 24 aprilie 2021

DEVA. PRIMUL ORAȘ DIN ROMÂNIA CU VACCINARE ”ON THE GO” din mașină. Autoritățile publice hunedorene s-au mișcat extrem de bine, astfel încât Deva a inaugurat sâmbătă primul centru de vaccinare ”drive thru”, adică, ”din mașină”. Centrul instalat în parcarea de la Auchan are o capacitate de 500 de persoane pe zi. Este folosit vaccinul Pfizer.  În prima zi de vaccinare în centrul de la Deva s-au vaccinat peste 300 de persoane, în jurul orei 15.00 procesul desfășurându-se din plin. Funcționarea acestui centru de vaccinare din mașină și mai ales faptul că Deva este primul oraș în țară care îl aplică a scos în evidență competența instituțiilor județene care au contribuit la realizarea proiectului și anume, Prefectura județului Hunedoara, DSP Hunedoara, Primăria Deva, Crucea Roșie, Serviciul de Ambulanță și Inspectoratele de Poliție, Jandarmi și pentru Situații de Urgență.  Centrul de vaccinare direct din mașină are activitate zilnică, între orele 10.00 și 19.00. Persoanele care doresc să se vaccineze, indiferent de localitatea de domiciliu, o pot face prezentând actul de identitate, fără a fi nevoie de înscrierea în prealabil în platforma națională. Chestionarul de triaj și cel de consimțământ pot fi descărcate de pe site-ul DSP Hunedoara (asphd.ro) sau pot fi obținute la centrul de vaccinare.

 DUMINICĂ, 25 martie 2021

Fotografia săptămânii

Două lucrări realizate de artistul român Adrian Ghenie – „Self-Portrait in 1945” și „The Trip” – au fost adjudecate luni, la Sotheby’s Hong Kong pentru suma totală de 6,20 de milioane de euro, potrivit site-ului casei de licitație.

 

Monica Pană

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.