„Să mergem împreună!” Crâmpei de „cronică” hunedoreană, la un an de la vizita Sfântului Părinte Papa Francisc, în România

Portretele-Icoană ale celor șapte Fericiți Episcopi Martiri români greco-catolici beatificați de Suveranul Pontif la Blaj, prezentate de Cavalerii Templieri „Sancta Cruce” din Deva!

Atunci când se refereau la perenitatea amintirii evenimentelor memorabile, cei vechi aveau o vorbă: „Litterae scripta manet, volant irrevocabile verbum” – „Ce e scris rămâne, vorbele zboară irevocabil”… La această responsabilitate a consemnării faptelor vrednice de ținut minte reflectăm și noi, în calitate de simpli martori și, totodată, pelerini, acum, când a trecut un an de la istorica vizită a Sfântului Părinte Papa Francisc în România, din zilele de 31 mai – 2 iunie 2019. Și, tot precum cei din antichitate, spunând „Et in Arcadia ego!”, prin intermediul rândurilor de față, mărturisim cu nostalgie și bucurie în suflet, că „și noi am fost acolo”, în luminoasa zi de 2 iunie 2019, pe „Câmpia Libertății” din Mica Romă – Blajul, în mijlocul celor peste 100.000 de pelerini, când „Urmașul Sfântului Petru” – Sanctitatea Sa Papa Francisc i-a beatificat pe Fericiții Episcopi Martiri români greco-catolici: Iuliu Hossu, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Tit Liviu Chinezu, Vasile Aftenie.

În lumina soarelui ieșit miraculos dintre nori și în vibrația spirituală înălțătoare creată de florilegiul sonor al Pricesnelor, au răsărit din mijlocul mulțimii adunate, spre surpriza tuturor, cele șapte portrete-icoană ale Fericiților Episcopi Martiri români. Le-a salutat și binecuvântat Sanctitatea Sa Papa Francisc, le-au admirat soborul de Cardinali, Arhiepiscopi, Episcopi și Clerici, le-a aplaudat lumea, au fost filmate și preluate pe canalele de știri românești și internaționale, fiind vizionate pe întregul Mapamond. Apoi, ne-am rugat și recules în fața lor, împreună cu credincioșii din Diecezele Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, pe parcursul unui alt pelerinaj cu aură de procesiune, prilejuit de Microexpoziția itinerantă „Martirii”.

Puțini cunosc, însă, că pelerinii cărora li se datorează geneza și prezența la Blaj, dar și în țară, a acestor veritabile Icoane, sunt hunedorenii din Asociația Ecumenică a Cavalerilor Templieri „Sancta Cruce” Deva. Dar, despre vizita Suveranului Pontif în România, despre periplul procesional cu Icoanele celor șapte Episcopi Martiri români, dar și despre oamenii din spatele faptelor, vom depune mărturie într-un posibil crâmpei de „cronică” hunedoreană, la un an de la vizita Sfântului Părinte Papa Francisc, în România.

Preparative diplomatice pe lângă Sfântul Scaun Apostolic și „cursa contra cronometru” pentru organizarea unei „vizite de stat” cu valențe ecumenice

Ținând seama de faptul că Papa Francisc este și șeful Statului Vatican, pentru ca preconizata vizită în România să poată fi transpusă în fapte, era necesară o invitare oficială venită din partea conducerii Statului român. Astfel, în luna mai 2015, în contextul aniversării unui sfert de veac de la reluarea relațiilor diplomatice dintre România și Sfântul Scaun, s-a ivit această oportunitate. Președintele Klaus Iohannis, cu susținerea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, a adresat direct invitația, în cadrul unei audiențe la Suveranul Pontif, chiar la Vatican. Partea românească dorea ca vizita să aibă loc în anul Centenar (2018). Încă de atunci, Secretariatul de Stat al Sfântului Scaun Apostolic a răspuns oficial că „invitația a fost acceptată cu plăcere, data vizitei urmând a fi convenită ulterior, pe canale diplomatice”. Doi ani mai târziu, în martie 2017, Președintele României s-a aflat, iarăși, în Italia, cu ocazia aniversării a 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma. Astfel, delegația prezidențială s-a întâlnit, din nou, cu Sfântul Părinte, moment în care invitația a fost reînnoită, printr-o scrisoare în formă protocolară.

Pe palierul Bisericilor catolice din România, primele preparative în direcția invitării Sanctității Sale Papa Francisc datează din anul 2016. În acel an, Ierarhii participanți la Conferința Episcopilor Catolici din România, întrunită la Oradea, în 26-28 septembrie 2016, au exprimat „dorința legitimă a creștinilor romano-catolici și greco-catolici din România”, și nu numai a lor, decizând să îl invite pe Sfântul Părinte în România. O altă etapă a tratativelor s-a consumat în toamna anului 2017, când Arhiepiscopul și Mitropolitul romano-catolic de București, Î.P.S. Ioan Robu, a ajuns la Vatican pentru a-i conferi Papei titlul de „Membru de Onoare” al Academiei Române; la ceremonie, Pontiful i-a destăinuit „…că așteaptă să vină la noi… Ne-a spus că, în 2018, e puțin probabil să vină, dar că rămâne 2019. Toate sunt pregătite: invitațiile oficiale au fost primite de Sfântul Scaun. Nu rămâne decât să stabilească un timp precis pentru aici”. Invitația din partea episcopilor a urmat să fie reînnoită, în prima parte a lunii noiembrie 2018, cu ocazia Vizitei „Ad limina Apostolorum” la Roma, când Episcopii romano-catolici și greco-catolici români s-au întâlnit cu „Urmașul Sfântului Petru”, în cadrul unei audiențe. Tot atunci, s-a ridicat și problema ca, în această scurtă vizită, „Vicarul Lui Cristos” să prezideze Beatificarea celor șapte Episcopi Martiri români greco-catolice, comunicându-li-se de către Suveranul Pontif că el „își dorește acest lucru!”. După aceasta, totul a devenit limpede. Episcopii români s-au întors acasă de la Roma, cu certitudinea că Papa Francisc va veni în țară, în 2019.

Vestea mult așteptată a venit, în 11 ianuarie 2019, după anunțul Sălii de Presă a Sfântului Scaun, care lămurea și perioada vizitei: 31 mai – 2 iunie 2019.

Pe parcursul a mai puțin de cinci luni, a avut loc o cursă „contra cronometru”, pentru organizarea minuțioasă a vizitei anunțate deja, în care s-au implicat, cu toate resursele, ambele părți: România și Vaticanul. Evenimentul istoric care urma nu a surprins țara noastră pe nepregătite. „Turneul” românesc al Papei a reprezentat un mare test pentru autoritățile statului, și nu numai. S-a constituit un „Comitet de organizare”. Urmau a fi stabilite și implementate: traseul vizitei, măsurile de securitate a delegației pontificale, protocolul oficial, asigurarea siguranței și ordinii publice în zonele vizate, modul de acces al pelerinilor, îndrumarea circulației rutiere a autovehiculelor și locurile de parcare ale acestora. În perioada februarie-aprilie 2019, pelerinii și-au notificat nominal intenția de participare la oricare din evenimentele vizitei, prin înscrierea fie pe listele parohiilor de care aparțineau, fie on-line, după care le-au fost emise tichete speciale de acces. Televiziunea Română, în calitate de partener media oficial, a asigurat semnalul pentru televiziuni acreditate din 200 de țări, inclusiv CTV – Centro Televisivo Vaticano. Mii de voluntari s-au implicat în „angrenajul” bunei organizări a vizitei, în cele mai mici amănunte.

„Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului!”

File din agenda istoricei vizite a Sanctității Sale Papa Francisc în România

În urmă cu un an, la 31 mai 2019, Sfântul Părinte Papa Francisc ajungea pe pământul „Grădinii Maicii Domnului” – România. După două decenii de la un alt reper memorabil, el pășea, în țara noastră, pe urmele Sfântului Ioan Paul al II-lea, primul Papă din istorie care a vizitat un stat majoritar ortodox (7-9  mai 1999).

Vizita apostolică din anul 2019 a durat trei zile. După cum mărturisea chiar Suveranul Pontif, el a venit „ca pelerin și frate”, sub deviza ecumenică „Să mergem împreună!”

Agenda călătoriei pontificale în țara noastră a însumat, în linii mari: trei Sfinte Liturghii (București, Șumuleu-Ciuc, Blaj); opt discursuri rostite în prezența oficialilor de pe diversele paliere administrative, politice, religioase cultural-științifice, precum și a credincioșilor, în cadrul celebrărilor euharistice; Beatificarea celor șapte Episcopi Martiri români greco-catolici pe „Câmpia Libertății” de la Blaj, o întâlnire Mariană cu tinerii și copiii la Iași și o întâlnire cu membrii comunității rrome din Blaj.

Ajuns la București, în 31 mai 2019, la ora locală 10.30, Sanctitatea Sa a fost întâmpinat, pe Aeroportul Otopeni, de Președintele României, Excelența Sa Klaus Werner Iohannis, de autoritățile civile și religioase, precum și de vexila unui numeros și entuziasmat public. Ceremonia oficială de bun-venit a avut loc la Palatul Cotroceni.

În continuarea programului primei zile, la sediul Patriarhiei Ortodoxe Române, Papa s-a întâlnit cu Patriarhul Daniel și cu Sfântul Sinod, transmițând un apel la unitatea Bisericii. După aceasta, a mers la „Catedrala Mântuirii Neamului”, unde, sub cupola acesteia, credincioși din toate confesiunile și de toate rangurile, împreună cu Papa Francisc și Patriarhul Daniel, au rostit Rugăciunea împărătească „Tatăl Nostru”, în limbile latină și română. Cu această ocazie, Suveranul Pontif și-a exprimat speranța ca „România să poată fi mereu o casă a tuturor, un loc al întâlnirii, o grădină în care înflorește împăcarea și comuniunea!”

Apoi, a traversat „inima” Bucureștiului, cu papamobilul, în aplauzele și ovațiile a mii de oameni, sosind la Catedrala „Sfântul Iosif”, în al cărei sanctuar a celebrat Sfânta Liturghie. De remarcat că, pe timpul șederii în România, Papa Francisc a fost găzduit în Palatul Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun din București. Deplasările în diferitele destinații le-a făcut cu avionul, mașina și elicopterul.

Cea de-a doua zi – 1 iunie 2019 – a fost dedicată vizitelor pastorale la Șumuleu-Ciuc și Iași. În Șumuleu-Ciuc, cel mai important loc de pelerinaj catolic din Europa de Est, Papa Francisc a venit „ca pelerin” și a celebrat Sfânta Liturghie la Sanctuarul Marian, în prezența a peste 100.000 de credincioși, în limbile română și maghiară. Mesajul central al Predicii pontificale a reiterat tema unității, întru desăvârșirea căreia, Sfânta Fecioară Maria are un rol foarte important. În semn de pioasă recunoștință și caldă devoțiune, Sfântul Părinte a împodobit statuia Preacuratei Maici a Domnului (sculptură veche de peste 500 de ani) cu „Trandafirul de aur”.

De la Șumuleu-Ciuc, pe calea aerului, a ajuns la Iași, loc unde a fost întâmpinat de aproximativ 150.000 pelerini, veniți din țară, dar și din Republica Moldova, Ucraina, Polonia, Italia ș.a. La fel ca și la Șumuleu, la Iași, cerul s-a înseninat subit, la anunțul sosirii Papei Francisc. În „capitala istorică a Moldovei”, Suveranul Pontif s-a rugat, a Binecuvântat lumea, a întâlnit bolnavi, copii, tineri, bătrâni și familii, a dat mâna cu ei și i-a îmbrățișat, atât la Catedrala romano-catolică din localitate, cât și pe o scenă din fața Palatului Culturii. În Omilia sa, Sfântul Părinte a vorbit despre „păstrarea rădăcinilor, a unității familiei, a respectului pentru bătrâni și despre tineri”, citându-l pe Eminescu. Pilda acelei zile, selectată de Suveranul Pontif din învățăturile călugărului român Galaction de la Mănăstirea Sihăstria, a consunat mai mult decât grăitor pentru omul contemporan: „Părinte Galaction, știi când va fi sfârșitul lumii? Când nu va mai fi cărare de la vecin la vecin!…”

A treia zi a vizitei apostolice, 2 iunie 2019, s-a derulat la Blaj, fiind de față peste 100.000 credincioși. Din câte s-a putut observa, o pondere însemnată au avut-o pelerinii din Județul Hunedoara, sosiți în număr mare, în frunte cu preoții lor. Împreună cu aceștia, au venit și reprezentanții diferitelor congregații și asociații hunedorene, între care s-au remarcat Cavalerii Templieri de „Sancta Cruce” din Deva, care au prezentat Portretele-Icoană înfățișându-i pe Fericiții Episcopi Martiri români ridicați la cinstea Altarelor.

Acest eveniment a avut semnificații profunde. Blajul, numit și „Mica Romă”, era epicentrul religios și cultural de unde se răspândise „lumina” coagulării și emancipării Națiunii române din Transilvania, sub semnul corifeilor „Școlii Ardelene”. Blajul este mărturia organică a Unirii cu Biserica Creștină Universală, poartă a conexiunilor cu Occidentul. Aici, pe „Câmpia Libertății”, s-au adunat românii din Transilvania, sub flamura Revoluției de la 1848-1849, proclamându-și drepturile politice și sociale. Blajul a contribuit nemijlocit la făurirea Marii Uniri de la 1918. Și tot Blajul, cu „Câmpia Libertății”, pe care comuniștii nu au reușit să o asaneze sau să o distrugă, este mărturia rezistenței „în catacombe” a Bisericii Române Unite cu Roma, în timpul regimului totalitarist. Pe cale de consecință, aici, era cel mai potrivit loc al reparației morale pentru prigoana de peste patru decenii, la care a fost supusă Biserica greco-catolică din România.

La fel ca în zilele precedente, cum se întâmplase la Șumuleu și Iași, și aici, când a ajuns „Urmașul Sfântului Petru”, cerul s-a luminat, lăsând loc soarelui arzător. Papa Francisc a prezidat Sfânta Liturghie, după tipicul oriental greco-catolic, pe „Câmpia Libertății”, în cuprinsul căreia, i-a Beatificat pe cei șapte Fericiți Episcopi Martiri – Iuliu Hossu, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Tit Liviu Chinezu, Vasile Aftenie, ale căror nume „…sunt scrise în ceruri”. În Predica sa, Sfântul Părinte spunea: „Gândindu-mă la libertate, nu pot să nu remarc faptul că celebrăm această Dumnezeiască Liturghie pe «Câmpia Libertății»… Libertatea este una dintre cele două prețioase moșteniri, pe care Episcopii (Martiri – n.n.) au lăsat-o poporului român. A doua moștenire este milostivirea”… Apoi, Sanctitatea Sa a mers în cartierul „Barbu Lăutaru” din Blaj, pentru a se întâlni cu membri comunității rrome, în bisericuța ctitorită de aceștia. Acolo, s-au rugat împreună, cerând iertare pentru toate discriminările din trecut comise asupra lor.

Încă nu plecase din Blaj, când Suveranul Pontif a transmis românilor următorul mesaj: „Am venit în această țară frumoasă și primitoare ca pelerin și frate, pentru a trăi diferite întâlniri. Iar acum, mă întorc acasă îmbogățit, luând cu mine locuri și momente, dar mai ales chipuri. Chipurile voastre vor da culoare amintirilor mele și vor fi prezente în rugăciunea mea. Vă mulțumesc și vă duc cu mine! Iar acum, vă Binecuvântez, dar mai întâi, vă cer o mare favoare: să vă rugați pentru mine!…”

În aceeași zi, de pe Aeroportul internațional Sibiu, Papa Francisc își lua bun-rămas, fiind condus de Președintele Klaus Iohannis și de soția acestuia, doamna Carmen Iohannis. De pe scara avionului, a mai trimis încă o Binecuvântare către români și România. Era punctul de încheiere a unei vizite care s-a dovedit a fi cu adevărat istorică.

Măcinată, până mai dăunezi, de acerbe lupte politice, în zilele acelea speciale, „Fața României arăta mult mai luminoasă și unită!”. Trebuise să vină însuși „succesorul Sfântului Petru”, pentru a ne deschide ochii și ne reînvia în ipostaza normalității.

Geneze și inițiative Templiere la Deva: Maestrul Ștefan Popa Popa’s – autorul Portretelor-Icoană ale Fericiților Episcopi Martiri

În luna noiembrie a anului 2018, în cercurile clericale, se știa deja despre vizita ce urma să o efectueze Papa Francisc în România. Vestea a ajuns și la Deva, în cadrul Asociației Ecumenice a Cavalerilor Templieri „Sancta Cruce”, organizație nonguvernamentală de utilitate publică afiliată Bisericii, prezentă în societate prin activități culturale, acte de filantropie și caritate.

Fapt este că, la 26 noiembrie 2018, în contextul anului Centenar, Templierii de „Sancta Cruce”, prin ec. George Ludoșean și prof. Dorin Petresc, au organizat, la Deva, o expoziție cu lucrările Maestrului Ștefan Popa Popa’s, grupată sub genericul „Ctitorii Marii Uniri”. Pe simezele Centrului Cultural „Drăgan Muntean”, au fost expuse portretele „Părinților Națiunii Române Întregite”, realizate într-o manieră realistică de penelul Maestrului Popa’s. În ilustra galerie istorică, un loc distinct îi fusese rezervat Cardinalului Iuliu Hossu, „Apostol” al Unirii celei Mari de la 1918 și Martir sub oprimarea comunistă. Aflasem despre stadiul în care se afla cauza Beatificării celor șapte Episcopi Martiri români greco-catolici, între care se numără și Fericitul Iuliu Hossu. În plus, până la acea dată, nu cunoșteam să fi fost realizat un program iconografic dedicat în mod special acestora. Atunci, a încolțit ideea realizării unei serii complete care să-i imortalizeze pe viitorii noștri sfinți ce vor fi beatificați de Sfântul Părinte și care să fie prezentată la Blaj, pe „Câmpia Libertății”.

Templierii de „Sancta Cruce” din Deva mai inițiaseră, anterior, demersuri recuperatorii în direcția eternizării memoriei și altor slujitori ai Bisericii, unii dintre aceștia pătimitori în închisorile comuniste, precum: Fericitul Monsenior Vladimir Ghika, Arhimandritul Leon Manu, Prelatul Papal Pavel Dragota, Monseniorul Emilian Puni.

Imediat după oficializarea vizitei Suveranului Pontif în România, s-a luat legătura, de la Deva, cu „pictorul de suflete” de la Timișoara, Ștefan Popa Popa’s. Era cel mai în măsură să realizeze această operă iconografică. Maestrul, provenind dintr-o familie episcopală, avea un palmares artistic recunoscut pe întreg Mapamondul. Colaborator apropiat al lui Salvator Dali, invitat de onoare al Caselor regale, președinților și guvernelor din peste 200 de țări, atașat cultural la UNESCO, Cetățean de Onoare al Vaticanului, distins de Sfântul Scaun Apostolic cu „Palma d’Oro”, Ștefan Popa Popa’s a realizat, în 2011, o lucrare monumentală, în timpul Pontificatului lui Benedict al XVI-lea – „Albumul Papilor”, cuprinzând portretele istorice ale tuturor Pontifilor, până la acea dată, operă care a stârnit un răsunet pozitiv la Roma și Assisi. De asemenea, Maestrul Popa’s a fost primit ca Membru de Onoare al unor comunități cavalerești creștine de prestigiu, atașate Bisericii, precum Ordinul Cavalerilor de Malta, Confederația Internațională a Cavalerilor Cruciați Gardieni ai Păcii și, nu în ultimul rând, în Asociația Ecumenică a Cavalerilor Templieri „Sancta Cruce” din Deva, unde a îndeplinit diligențele de ambasador pe lângă Sfântul Scaun Apostolic.

În lunile februarie-martie, realizarea portretelor celor șapte Episcopi Martiri români era deja pornită. Din Deva, i-au fost trimise Maestrului Popa’s o serie de fotografii ale episcopilor, pentru a le avea ca reper și model. Datele biografice ale acestora, puse la dispoziție, l-au ajutat să surprindă pe chipurile pictate esența personalității spirituale a fiecăruia dintre ei. Travaliul creator al artistului s-a întins până către sfârșitul primăverii. Cam pe la mijlocul lunii mai 2019, cu ocazia înregistrării unei emisiuni de televiziune în atelierul de la Timișoara al Maestrului Ștefan Popa Popa’s, ec. George Ludoșean și prof. Dorin Petresc au vizionat tablourile. Mai trebuiau câteva tușe și puse ramele. Deși timpul rămas până la vizita Papei Francisc în România era scurt, autorul ne-a încredințat că „vor fi gata până în 2 iunie”.

2 iunie 2019 – Blaj, „Câmpia Libertății”: ziua istorică în care „Vicarul Lui Cristos” a pus piciorul în „Mica Romă”

Ar mai trebui amintit că, delegația pentru Blaj a Cavalerilor Templieri din Deva a fost notificată, oficial, încă din luna martie 2019, pe lista Episcopiei Române Unită cu Roma, Greco-Catolică Lugoj – Protopopiatul Hunedoara. Răspunzând chemării apostolice „Să mergem împreună!”, un număr de 13 Cavaleri Templieri și-au asumat procesiunea cu chipurile Episcopilor Martiri pe „Câmpia Libertății”, și anume: George Ludoșean, Dorin Petresc, Sigismund Duma, Florin Răvășilă, Petru Alexandru Bogdan, Florin Paico, Mircea Gligor, Aurel Dîncșorean, Marcel Muntean, Gjergj Plani, Ioan Daniel Șerban, Cristian Constantin Roman și Mehmet Gönulacar.

Atât de la nivelul Episcopiei de Lugoj, cât și de la cel al Mitropoliei de Blaj, s-a propus ca delegația noastră să aibă locuri rezervare la „Sectorul VIP”. Din start, am răspuns că acest lucru nu se cade, deoarece procesiunea cu efigiile celor șapte Fericiți Episcopi Martiri își va avea locul cuvenit în mijlocul poporului adunat pe „Câmpia Libertății”, simbolizând „mioarele” pentru care Ierarhii noștri au pătimit.

Zilele treceau cu repeziciune. Joi, 30 mai 2019, cele șapte portrete încă nu erau terminate. Vineri, 31 mai 2019, Sfântul Părinte ateriza în România. Sâmbătă, 1 iunie 2019, la orele 14 și câteva minute, ne sună, la Deva, Maestrul Popa’s, spunându-ne: „Haideți! Tablourile sunt gata!…”

În noaptea de 1 spre 2 iunie 2019, pe o furtună grozavă, cu doar câteva ore înainte de istorica vizită a „Vicarului Lui Cristos” la Blaj, confratele Cavaler Templier Florin Răvășilă a adus, de la Timișoara la Deva, tablourile.

Plecarea delegației templiere, de la Deva spre Blaj, a avut loc în aceeași dimineață a zilei de 2 iunie 2019, în jurul orei 4.30. Cam în același timp, porneau și autocarele cu pelerinii hunedoreni de la Hațeg, Hunedoara, Deva și Orăștie.

La orele 6.00, am ajuns la capătul vestic al „Micii Rome” de pe Târnave. În acest fel, reușeam să ne încadrăm în rigorile programului oficial, deoarece accesul pe cale rutieră în Blaj a fost oprit, la ora 7.00. Pe un loc viran de lângă un pod, autoritățile amenajaseră o „parcare specială” pentru mijloacele auto ale pelerinilor sosiți de pe direcția Deva – Alba-Iulia. Un „râu” întreg de oameni, cu mic cu mare, își insinua șuvoiul, „curgând” per pedes pe străzile și ulițele blăjene, spre a debușa în „Câmpia Libertății”. Am văzut, printre pelerini, mulți maramureșeni înțoliți în straie românești, moți din Apuseni, bihoreni cu pas sprințar și mulți, foarte mulți hunedoreni. Pesemne că același soi de vânzoleală entuziastă va fi fost, pe aici, și în 3/15 mai 1848…

Încă nu a bătut ceasul ora 7.00, când ne-am pomenit, cu toții, în zona de acces pe „Câmpia Libertății”. Pe „tichetele nominale” se menționa că eram repartizați în „Zona D4”, adică exact în partea central-dreapta a câmpiei, de unde se avânta către cer un imens catarg cu Tricolorul românesc fluturând în vânt.

Pelerinii stăteau șiruri-șiruri, în bună rânduială, așteptând la porțile unde au fost amplasate filtrele de securitate. Controlul s-a făcut cu minuțiozitate, atât în ceea ce privește documentele de identitate, cât și asupra bagajelor. Se putea intra cu o gamă restrânsă de obiecte: apă sau suc în pet, scaun pliabil, umbrelă sau pelerină de ploaie, rucsac mic, sandwich. Când ne-a venit rândul să trecem prin filtrul de securitate, jandarmii ne-au privit suspect: totul era ok, numai că nu înțelegeau ce duceam noi în pachetele alea albe. Câțiva dintre noi am desfăcut husele, ieșind la iveală chipurile Episcopilor Martiri. La vederea lor, cu toții s-au lămurit. Ba, i-am observat pe câțiva agenți de ordine cum s-au închinat, ca în fața unor icoane…

Ne-am fixat locația, chiar în mijlocul „Câmpiei Libertății”. Vremea devenise închisă, cu cer noros. O ceață rece a prins a-și încurca vălătucii printre oameni și apăreau semne că va să plouă. Ne „înarmasem” cu pelerine de ploaie și umbrele, hotărâți să rezistăm eroic. Dejunul l-am servit acolo, într-o atmosferă confraternă, punând la comun fiecare ce aveam prin „traistă”.

În același timp, la sute de kilometri distanță, în București, la Palatul Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun, un al Cavaler Templier de Onoare din asociația noastră – Prof. emerit Liviu Lăzărescu urma să fie primit în audiență de Sfântul Părinte, înainte de a pleca spre Blaj. Maestrul Liviu Lăzărescu, fiu al meleagurilor orăștiene, a realizat portretul Sanctității Sale, care se află expus în camera de recepție a Nunțiaturii.

Pe măsură ce zbura timpul, „Câmpia Libertății” s-a metamorfozat într-o mare fremătătoare de suflete. Statisticile oficiale spun că am fost peste 100.000. În zona noastră, s-au așezat pelerinii din Caraș-Severin și Maramureș.

Pe o scenă laterală din fața noastră, glasurile Vetei Biriș și ale Paulei Seling au dat izvor vechilor Pricesne românești. La un moment dat, corul mitropolitan a început să cânte imnul „Șapte Sfinți, Martiri Episcopi…”, compoziție de Anamaria Carmen Oprean. În clipa aceea, confratele Aurel Dîncșorean, cu alura sa patriarhală, a ridicat deasupra capului tabloul cu Cardinalul Iuliu Hossu, precum preotul Sfânta Evanghelie. O emoție tăcută, ca un val lin, a mângâiat mulțimea, lăsând răgaz rememorării cuvintelor acestui Martir: „Credința noastră este viața noastră!”. Televiziunile au surprins acel moment.

Imediat, au fost ridicate de către noi și celelalte icoane ale Episcopilor Martiri. Și lumea a început să aplaude, la vederea lor. Chiar lângă noi, „Corul Cristos Rege” din Sighetul Marmației ne-a susținut cu Pricesne și cântări de strană.

Înainte de ora 11.00, ni s-a anunțat sosirea Sfântului Părinte, la porțile Blajului. În chip miraculos, odată cu această veste, norii de pe cer s-au împrăștiat, lăsând loc soarelui de vară. Miile de pelerine și umbrele deveniseră inutile.

La ora 11 și un pic, papamobilul a intrat încet pe aleea centrală a „Câmpiei Libertății”. Au urmat clipe a căror intensitate spirituală este greu de descris în cuvinte. Toată marea aceea de oameni a devenit o singură ființă, deschizându-și larg brațele sufletului să-l primească pe Papa Francisc. Când a trecut prin dreptul nostru, Sanctitatea Sa s-a întors către Icoanele Episcopilor Martiri și le-a binecuvântat printr-un semn cu mâna.

Am trăit un timp al comuniunii euharistice. „Câmpia Libertății” se transformase într-o măreață biserică, a cărei cupolă devenise Cerul, cu soarele luminător… Sfânta Liturghie greco-catolică a fost prezidată de Sfântul Părinte, asistat de Ierarhii Bisericii Române Unite cu Roma. Între concelebranții de la Altar, s-a distins părintele Vicar al Curiei Arhiepiscopale pr. Cristian Barta. În cadrul Liturghiei, Papa Francisc i-a Beatificat pe cei șapte Episcopi Martiri greco-catolici – Iuliu Hossu, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Tit Liviu Chinezu, Vasile Aftenie. O reparație istorică, pentru toate pătimirile unui popor și unei Biserici, sub comunism.

Pe timpul serviciului divin și ritualului de Beatificare, mica delegație a Templierilor din Deva a asigurat expunerea, în permanență, a icoanelor cu chipurile Fericiților Episcopi Martiri, aidoma unor prapori. Toate televiziunile conectate la eveniment au imortalizat acest fapt, ca pe un simbol al Blajului zilei de 2 iunie 2019. Până și Televiziunea italiană a surprins acele momente. La programul de știri de la ora 13.00, în contextul în care, la aceeași dată, se sărbătorea Ziua Națională a Italiei, a doua știre s-a referit la vizita Papei Francisc la Blaj, unul din primele cadre prezentându-i pe Templierii din Deva cu icoanele Episcopilor Martiri.

Referindu-se la „Calea Crucii” urmată de cei șapte, Sfântul Părinte releva: „Acești Păstori, Martiri ai Credinței, au recâștigat și au lăsat poporului român o prețioasă moștenire pe care o putem sintetiza în două cuvinte: Libertate și Milostivenie”…

După Liturghie, Papa a poposit la reședința mitropolitană, unde a luat prânzul. Ulterior, a făcut o vizită în sânul comunității rrome.

Deși ne-am strâns la un loc peste 100.000 de oameni, pe timpul evenimentului de la Blaj, nu s-a semnalat nicio dezordine sau abatere de la ordinea publică. După ce ne-am retras de pe „Câmpia Libertății”, a rămas în urma noastră un gazon verde, fără vreo pată sau punct de hârtie, care să-i maculeze obrazul vegetal. Era și acela un semn al normalității…

Pelerinajul la Blaj al Cavalerilor Templieri din Deva a prefațat o acțiune mult mai amplă a acestora. Din iunie până în decembrie 2019, sub curatoratul ec. George Ludoșean, prof. dr. Dorin Petresc, prof. univ. dr. Sigismund Duma, Icoanele cu Fericiții Episcopi Martiri și-au început periplul procesional în cadrul Microexpoziției itinerante „Martirii”, la: Deva (9 iunie 2019), Hațeg (16 iunie 2019), Oradea (25 iunie-11 iulie 2019), Sighetul Marmației – „Memorialul Durerii” (12 iulie-21 iulie 2019), Săcărâmb (17 august 2019), Orăștie (1-20 septembrie 2019), Lugoj (21 septembrie-10 octombrie 2019), Silvașu de Jos (13-20 octombrie 2019), Timișoara (27 octombrie-3 noiembrie 2019), Cluj (17 noiembrie-10 decembrie 2019).

Desigur, îndeobște, orice text memorialistic prezintă o doză inerentă de subiectivism. Însă, și așa, demersul nostru retrospectiv a căutat să consemneze câteva rânduri de „cronică”, la un an de la vizita Sfântului Părinte Papa Francisc, în România, reiterând spusele Evanghelistul Ioan: „Și Lumina luminează în întuneric, Și întunericul nu a cuprins-o”…

 

 

Dorin PETRESC