Telemedicina ar putea fi o soluție pentru sistemul de sănătate, în contextul pandemiei

Telemedicina este considerată, în actualul context al pandemiei Covid-19, ca una dintre soluţiile care ar putea limita răspândirea virusului şi, de asemenea, care ar putea ajuta sistemul de sănătate să gestioneze creşterea cererii pentru consultaţii minore, precizează într-o analiză Ruxandra Târlescu, partener PwC România.

“Telemedicina este considerată, în actualul context al pandemiei Covid-19, ca una dintre soluţiile care ar putea limita răspândirea virusului şi, de asemenea, care ar putea ajuta sistemul de sănătate să gestioneze creşterea cererii pentru consultaţii minore. Astfel se explică apariţia de platforme online dezvoltate atât de cei mai importanţi furnizorii de servicii medicale private, cât şi de spitale de stat. Observăm că pacienţii nu sunt reticenţi faţă de aceste metode. De exemplu, platforma pacient.assmb.ro, care cuprinde 500 de medici din 18 spitale din Capitală, a fost utilizată de peste 1.200 de pacienţi”, afirmă Ruxandra Târlescu, partener PwC România.

Situaţia generată de coronavirus a schimbat rapid raportarea pacienţilor faţă de programarea virtuală cu medicul şi, în cele din urmă, poate schimba întreaga discuţie despre costul asistenţei medicale, adaugă ea.

“Astfel, privind spre viitor ne punem întrebarea dacă telemedicina poate fi răspunsul pentru reformarea unui sistem medical caracterizat de deficite, cum este şi cel din România: nu există suficienţi medici, paturi de spital, dispozitive medicale sau medicamente, timpul de aşteptare pentru programări poate fi de câteva zile până la câteva luni, iar cel pentru o consultaţie în urgenţă poate dura ore. La aceste se adaugă desigur reducerea semnificativă a presiunii pe cheltuielile bugetului asigurărilor de sănătate”, mai spune reprezentantul PwC România.

De exemplu, un studiu PwC pentru Comisia Europeană din 2018 constata că telemedicina este în general percepută şi apreciată ca fiind rentabilă în 73,3% din cazurile abordate de literatura de specialitate: prin reducerea costurilor cu consultaţiile, de călătorie sau timp şi creşte calitatea vieţii pacienţilor.

“Din perspectiva interacţiunii online, la cât de mult a schimbat tehnologia alte industrii, precum mass-media, retailul, muzica, serviciile bancare şi educaţia, devine foarte posibil ca următorul sector care se va transforma să fie cel al sănătăţii, iar criza Covid-19 pare că va fi un moment de cotitură”, spune ea.

Există deja aplicaţii mobile de monitorizare a ritmului cardiac, a respiraţiei şi chiar anxietăţii, iar de aici la instrumente de analiză a stării de sănătate pe bază de inteligenţă artificială (AI) este doar un pas. Companiile de tehnologie construiesc deja sisteme de „îngrijire pre-primară” pe bază de AI – care poate fi o interfaţă înainte de a întâlni un medic uman.

“Aşadar, dacă spui AI ceea ce simţi şi introduci datele despre tine, fişele medicale fiind din ce în ce mai digitalizate, aceasta ar putea pune, probabil, un diagnostic preliminar la fel de bine ca un medic care nu ştie nimic despre tine”, precizează ea.

Spre exemplu, compania Mindstrong a constatat că poate detecta stări mentale, cum ar fi depresia, doar urmărind modul în care o persoană utilizează telefonul. De asemenea, Livongo, un serviciu bazat pe cloud care ajută oamenii să-şi gestioneze diabetul, trimite utilizatorilor întrebări ocazionale despre cum se simt ca o modalitate de a învăţa mai bine despre ei.

În teorie, GPS-ul de pe telefon ar putea anunţa un serviciu de îngrijire virtuală unde am fost – inclusiv dacă am vizitat o zonă de călătorie cu risc ridicat.

De asemenea,  Amazon a intrat în 2019 cu Alexa în sectorul asistenţei medicale prin adăugarea capacităţii asistentului virtual de a colecta şi transmite date despre pacienţi.

Studiul realizat de PwC în 2018 pentru Comisia Europeană arăta că principalele bariere în adoptarea pe scară mai largă a telemedicinei în statele UE sunt lipsa unui cadru legal (de exemplu decontarea serviciilor), finanţarea insuficientă şi infrastructura IT inadecvată.

Germania, Marea Britanie, Franţa şi ţările nordice (Danemarca, Suedia şi Finlanda) sunt cele mai avansate în ceea ce priveşte absorbţia telemedicinei,  cu servicii care se concentrează pe îngrijirea primară, bolile cardiovasculare, bolile pulmonare obstructive cronice (BPOC) şi diabetul.

La nivel mondial însă, datele arată că SUA şi Canada sunt mai avansate decât Uniunea Europeană, în timp ce Japonia are un număr mai mic de utilizatori de telemedicină, adaugă ea.

 

news.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *