Un zar din os descoperit la Ardeu

Să înceapă jocul!

Dacă e marți și se apropie sfârșitul unui an greu, să încercăm să ne mai și destindem, cu gândul la petrecerea timpului liber, la jocuri. Jocul, de altfel, a reprezentat o constantă în istoria comunităților umane, fie că ne referim la universul copilăriei sau la activitățile celor mari.

Între obiectele descoperite pe acropola cetății dacice de la Ardeu se numără și un zar realizat din os. Cele șase suprafețe au aspect lucios, lis, fiind lustruite cu mare grijă și sunt aproape egale. Pe fiecare față au fost gravate cifrele sub forma unor cercuri duble cu alveolă centrală. În interiorul șanțurilor și în alveole se conservă o substanță de culoare neagră, aderentă, prin care erau evidențiate cromatic cercurile. Distribuția semnelor, pornind de la cifra 1 spre dreapta este următoarea: 2, 6, 5; deasupra cifrei 1 fața 4, iar dedesubt 3. În aceste fel, suma cifrelor a două fețe opuse este 7. Cu ajutorul microscopului, pe suprafață se observă urme de utilizare. Mai exact, s-a putut constata că suprafețele sunt tocite, lustruite si prezintă striuri discontinui.

Calitatea foarte bună a execuției indică un produs standardizat realizat într-un atelier specializat din mediul roman. El a putut ajunge la Ardeu în urma activităților comerciale, în epoca regatului dac. Dar este posibil fie legat și de un moment istoric în care, pe culmea dealului Cetățuie de la Ardeu a funcționat un punct de observare roman.

În legătură cu jocurile care puteau să fie practicate de către daci, va trebui să recunoaștem că nu ştim foarte multe. Știm însă mai multe despre jocurile practicate de romani. Acestea ocupau un loc important în viaţa cotidiană şi erau diferenţiate pe categorii de vârstă. Așa cum am remarcat și mai înainte,  jocul a reprezentat o constantă în istoria omenirii. Și putem presupune că schimburile comerciale au fost dublate şi de schimburi de idei. De aceea, credem că nu este deloc exagerat să ne închipuim ca în aşezări şi cetăţi în epoca regatului ar fi putut să se fi jucat jocuri cu zaruri, sau chiar variante ale apreciatului ludus latrunculorum (de-a războiul). Aceasta dacă piesa provenea din mediul dacic.

Pe de altă parte, dacă aparține de etapa locuirii romane, exemplarul își găsește locul firesc în tolba unui militar din acea perioadă. Însă acest aspect va reprezenta și de acum înainte una dintre micile enigme ale istoriei.

 

Bibliografie

  1. Paki, S. Cociș, Dacia ludens, în Ephemeris Napocensis 3, 1993, p. 149-161.
  2. V. Ferencz, C. Beldiman 2012, Artă şi meşteşug în epoca regatului dac. Artefacte de os și corn. Catalog (Art and craftsmanship during Dacian Kingdom. Bone and antler artefacts. Catalogue), Mega Publishing House, Cluj-Napoca 2012, 359 p, ISBN 978-606-543-281-9.
  3. V. Ferencz, Cristian Roman, Mihai Căstăian, Craftsman and gambler. Gaming accessories coming from a Dacian workshop from Ardeu, în O.Tutilă, N. C. Rișcuța, I. V. Ferencz (eds.), Archaeological small finds and their significance. Proceedings of the symposium on Games and toys Cluj Napoca 2016, p. 59-7.

 

 

Dr. Iosif Vasile Ferencz, cercetător științific, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vă invită să vizionați propunerea de astăzi, în mediul virtual, pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției www.mcdr.ro.

 

 

 

Secția de Marketing  și Relaţii cu Publicul

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.