RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 14 NOIEMBRIE 2022

Adevăr economic. Inflația va ajunge la mai mult de 16% în decembrie

Luni,  recitalul de date și prognoze economice prestat de Guvernatorul Băncii Naționale a României a avut două părți: una de panică și una liniștitoare. Partea de panică a cuprins prognoza pe care BNR o face pentru inflația din luna viitoare. Aceasta va fi de 16,3 la sută, potrivit ”globului de cristal” al specialiștilor de la BNR. Însă, după acest vârf de inflație de la finele lui 2022, potrivit BNR, ar urma o traiectorie descendentă a inflației astfel ca până în trimestrul III 2024 aceasta se va alinia valorii țintă stabilită de finanțiști, de 2,5-3%. Atâta doar că scăderea inflației va cunoaște o întrerupere temporară în trimestrul III 2023 odată cu ieșirea din vigoare a măsurilor de plafonare a prețurilor la bunurile energetice. Oricum, predicțiile BNR trebuie consumate cu prudență pentru că, de obicei, sunt un pic prea optimiste. De exemplu, BNR estima în august 2022 o inflație de 13,9% pentru finalul anului (nu 16,3 ca acum!) şi de 7,5% pentru 2023. De asemenea, banca centrală anticipa în mai 2022 o inflație de 12,5% pentru sfârșitul acestui an şi de 6,7% pentru anul viitor. Prin urmare, nu ar fi deloc imposibil ca inflația până la finalul anului să treacă cu câteva procente de 16%.

 

MARȚI, 15 NOIEMBRIE 2022

Suntem 8 miliarde de suflete

Populația Pământului a depășit marți, puțin după ora 09.00 (ora României), cifra de 8 miliarde de oameni. Deși, prin anumite zone ale mapamondului, statisticile arată un deficit demografic,  la nivel global natalitatea zburdă la cote din ce în ce mai ridicate. Statistica arată că la fiecare cinci zile, omenirea se îmbogățește cu încă un milion de bebeluși. Numai că, dacă în Europa trendul demografic e negativ, creșterea populației are loc cu preponderență în țările în curs de dezvoltare, acele state cu nivel industrial și tehnologic limitat. Majoritatea acestor țări se află în Asia și Africa și, parțial, în America de Sud și Centrală.  Oricum, statistica exploziei demografice din ultimii 200 de ani este spectaculoasă. În 1800, s-a atins și depășit primul miliard de locuitori ai planetei, mai exact 1,125 miliarde. În 1900, s-a ajuns la 1,762 miliarde, în 1910 – 1,750 miliarde, iar în 1920 – 1,860 miliarde. Un deceniu mai târziu, în 1930, s-a depășit al doilea miliard de oameni – 2,07 miliarde. Până în 1940,  oamenii s-au înmulțit până la 2,3 miliarde, pentru ca în următorii 10 ani, până în 1950, să mai evolueze doar până la 2,5 miliarde. În 1960 trăiau 3,03 miliarde de oameni, în 1970, 3,7 miliarde, în 1980, 4,45 miliarde, în 1990, 5,32 miliarde, iar în 2000, omenirea număra 6,1 miliarde de suflete. În 20 de ani, până în 2020, numărul a crescut la 7,79 de miliarde de persoane. Specialiștii prognozează  că populația lumii va continua să crească, putând ajunge în anul 2050 la circa 10,5 mld. de locuitori. Ce e interesant sau mai degrabă îngrijorător este că jumătate din sporul demografic va proveni din doar 8 țări de pe glob: Republica Democratică Congo, Egipt, Etiopia, India, Nigeria, Pakistan, Filipine şi Tanzania. Iar cea mai surprinzătoare știre a momentului legată de natalitate pe mapamond, este că R.P. Chineză este pe cale să piardă primul loc la număr de populație. În 2023, cea mai populată țară din lume va deveni India.

 

MIERCURI, 16 NOIEMBRIE 2022

Polonezii, victime colaterale ale agresiunii ruse în Ucraina
Credit foto: Anadolu Agency via Getty Images

Cine e stăpânul rachetelor în războiul din Ucraina? Cine face zob cu sute de bombe zburătoare oameni, locuințe, școli, spitale și energetica ucraineană lăsând milioane de oameni în beznă și frig? Se știe, fără dubiu! Este regimul Putin care stăpânește azi în Rusia. De aceea, și numai de aceea, primul gând și prima bănuială când o rachetă a ucis doi oameni în Polonia a fost că ruși au făcut-o. Președintele Zelensky s-a grăbit să dea verdictul ”Rusia!” mult prea repede. La fel ca și președintele polonez. Rușii au negat degeaba. La ce bazaconii colosale emană propaganda lor, nu aveau cum să fie crezuți. Numai excelenta monitorizare a americanilor a făcut ca riscul extinderii conflictului să nu se materializeze într-o replică NATO. Miercuri, președintele american Biden, a ieșit public exact la timp ca să dezamorseze tensiunea. ”E puțin probabil ca racheta să fi fost lansată din Rusia”, a spus Biden. Ulterior, în urma dovezilor prezentate, toată lumea a înțeles. Racheta care a ucis dincolo de granița Ucrainei a fost trasă, în legitimă apărare de ucraineni, ca să doboare o rachetă rusească lansată să ucidă. Ceva la sistemul antirachetă ucrainean folosit, care era vechi, nu a funcționat cum trebuie, controlul asupra rachetei s-a pierdut și bomba zburătoare a urmat un traseu care s-a terminat cu uciderea a doi oameni peste granița cu Polonia. Cine e de vină? Schema logică nu e greu de făcut. Cine a tras racheta? Ucrainenii! De ce au tras-o? Ca să se apere de rachetele rusești care le amenința viața? De ce trăgeau rușii cu rachete? Ca să ucidă ucraineni, să le distrugă țara, ca apoi să o cucerească! Prin urmare,  dacă Rusia nu ataca Ucraina mai mureau acum cei doi polonezi? Răspunsul este limpede: NU! Cei doi polonezi au murit de mâna regimului Putin! Ceea ce trebuia demonstrat! Orice părere contrară e fie rea-credință, fie gândire rudimentară, fie politică.

 

JOI, 17 NOIEMBRIE 2022

Proiect. Vizitarea bolnavilor la spital se vrea organizată ca la armată

Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere un proiect de normă medicală care vizează regimul în care bolnavii internați vor putea fi vizitați la spital. Potrivit proiectului, accesul vizitatorilor la pacienții internați în spitalele publice va fi limitat la 30 de minute. Conform proiectului, programul de acces al vizitatorilor se realizează de luni până vineri în intervalul orar 15:00 – 20:00, iar în zilele de sâmbătă şi duminică între orele 10:00 – 20:00, iar durata vizitei este limitată la 30 de minute. Există chiar și o normă de vizitatori funcție de numărul de paturi din salon. Astfel, în saloanele cu un număr de cel mult 3 paturi va fi permis accesul unui vizitator, putând fi vizitat un pacient odată, iar în saloanele cu un număr mai mare de 3 paturi va fi permis accesul unui vizitator/pacient putând fi vizitați maximum doi pacienți în același timp. În timpul vizitei, vizitatorii au obligația să poarte echipament de protecție adaptat în funcție de gradul de risc al secției, care va fi asigurat în mod gratuit de către unitatea sanitară, şi să respecte instrucțiunile personalului unității sanitare privind măsurile interne de prevenire a transmiterii infecțiilor. Cam așa ar dori Ministerul Sănătății să se deruleze vizitarea bolnavilor la spital. Este important de semnalat că vizita aparținătorilor este esențială pentru bolnavii din spitalele românești. Medicamente, diferite consumabile medicale, hrană decentă, haine, toate sunt în foarte multe cazuri în sarcina vizitatorilor. Fără ele, soarta bolnavilor internați în spitalele românești ar fi mult mai grea. Proiectul care să organizeze regimul de vizitare este bun, dar numai dacă este analizat ca demers pentru ordine și disciplină intra-spitalicească. Ca valoare practică este nul! Ar trebui încă pe atâta personal ca să fie pus în aplicare. Oameni cu cronometre, bodyguarzi vânjoși care să arunce pe scări vizitatorii care nu vor să plece după 30 de minute, personal care să oprească la intrarea în salonul de două paturi al doilea vizitator și așa mai departe. Cine să facă toată munca asta în spitale? Dacă acest proiect de normă spitalicească va intra în vigoare, pronosticul rezonabil este că el nu se va putea aplica niciodată. Va fi doar un alt proiect făcut în dorul lelii, scos în lipsa unor legi și norme care cu adevărat să schimbe spitalul românesc dintr-un focar de infecții nosocomiale, într-o adevărată casă de sănătate pentru bolnavii din România.

 

VINERI, 18 NOIEMBRIE 2022

Breșă de securitate porno la întâlnirea elitei românești pe securitate cibernetică

Vineri, Ministerul Cercetării, Inovării, Digitalizării (MCID) a organizat în clădirea Rectoratului o mega dezbatere pe proiectul de lege vizând securitatea și apărarea cibernetică a României. La dezbatere au luat parte fizic secretari și subsecretari de stat, un oficial de la Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică, consilieri de miniștri, numeroși activiști din societatea civilă și parlamentari. La aceștia, pe online, s-au alăturat alți specialiști, toți în domeniul securității cibernetice. Pentru impresia artistică, în spatele tribunei unde ședeau oficialitățile de rang maxim, a fost montat un display imens pe care se afișa tema discuțiilor.  La momentul dezbaterii, cum e și normal să se creadă, măcar nucleul informatic al întâlnirii elitei românești în securitate cibernetică trebuia să fie ”zonă zero hackeri”.  Dar poate tocmai ca să arate că, de fapt, totul nu e decât o fanfaronadă populată de figuranți în siguranța pe online, în toiul dezbaterii, imensul display din spatele tribunei oficialilor s-a întunecat pentru o clipă. În momentul imediat următor, pe imensul afișaj, a explodat un montaj vast de imagini pornografice care a disipat instant interesul pentru securitate cibernetică a celor prezenți. Umilința elitei în securitate cibernetică din România a fost totală. Dacă aceasta nu se poate proteja pe sine la un simplu meeting de specialitate, ce șanse are simplul cetățean să fie protejat pe online de furtul de identitate și alte riscuri specifice rețelelor sociale. După porția digitală de pornografie, MCID a anunțat că va face toate demersurile necesare pentru identificarea celor vinovați și, ulterior, plângerile aferente. De râsul hackerilor, nu?!

 

SÂMBĂTĂ, 19 NOIEMBRIE 2022

Pământenii ascultă tot mai multă muzică

Federația Internațională a Industriei Fonografice (IFPI) a prezentat un raport care arată că, în ultimul an pământenii,  își petrec tot mai mult timp cu ascultatul muzicii. În 2021, la nivel mondial, în fiecare săptămână au fost ascultate 34 de melodii de trei minute în plus. Asta înseamnă că ascultătorii au petrecut 20,1 ore pe săptămână delectându-se cu muzica lor preferată, în creștere de la 18,4 ore în 2021, a anunțat Federația Internațională a Industriei Fonografice (IFPI). Raportul arată că există cel puțin opt metode diferite pentru a asculta muzică (radio, TV, cinema, coloana sonoră a unor filme sau jocuri pe calculator, streaminguri audio, short-video, calculator)  că există circa 500 de genuri muzicale, iar 46 la sută din cei care ascultă muzică plătesc pentru asta servicii de streaming audio, gen Tidal și Spotify. Interesant este că în plin având al tehnologiilor digitale care au acaparat și domeniul distribuirii înregistrărilor muzicale, 73% din cei intervievați de raportul IFPI au declarat că principala sursă de muzică pentru ei este radioul, acesta fiind singurul motiv pentru care radioul se bucură în continuare de o popularitate foarte mare împreună cu streamurile audio.

 

DUMINICĂ, 20 NOIEMBRIE 2022
Fotografia săptămtămânii

O sculptură numită „Criminali nud” care îl înfățișează pe Vladimir Putin gol, cu un mic Lukașenko în poală, și cu un lanț de aur la gât, așezat pe o toaletă aurie a fost scoasă la licitație în Cehia pentru a cumpăra o dronă Bivoj pentru Ucraina.

 

Monica Pană

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.