RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 08 APRILIE 2024
Eclipsa, o afacere de 1,6 miliarde de dolari
Dacă NASA ar putea organiza eclipse solare asta ar fi o sursă de venit colosală pentru turism. Luni, America de Nord a fost martora unei eclipse totale de soare. Fenomenul a fost așteptat cu nerăbdare atât de oameni, cât și de cercetători și este considerat cel mai spectaculos din acest an. Iar acest lucru chiar a contat. Pentru că, circa 3,7 milioane de oameni s-au deplasat pe traseul eclipsei care a traversat statele americane Oklahoma, Arkansas, Missouri Tennessee, Illinois, Kentucky, ajungând până pe coasta atlantică a Newfoundland, Canada. O firmă de consultanță economică a făcut o evaluare la câți bani au cheltuit acești urmăritori ai eclipsei pe cazare, activități, mâncare și benzină. Suma rezultată este stupefiantă. S-au spart pe eclipsă circa 1,6 miliarde de dolari. Desigur, companiile din sfera serviciilor aflate pe traiectoria eclipsei au avut grijă să-și ajusteze tarifele în această perioadă pe fondul creșterii exponențiale a cererii. De exemplu, o companie hotelieră din Illinois au anunțat o creștere a prețurilor la cazare în perioada eclipsei. Prețul unei camere, funcție de clasa de confort, a variat de la 750 la 950 de dolari americani. Dacă la aceste venituri mai adăugăm cele aduse de vânzarea a 70 de milioane de ochelari speciali pentru privit eclipsa, concluzia se impune de la sine: într-adevăr o eclipsă e un prilej major pentru mega afaceri.
MARȚI, 09 APRILIE 2024
”Boala obișnuită” taxată la concediu medical
Dacă sunteți un bolnav obișnuit sunteți bun de plată. Autoritățile au decis marți că pentru ”boala obișnuită” se va plăti cotizația de 10 la sută la concediul medical. Dar, ce o mai fi însemnând boală obișnuită? În Ordonanța de Urgență care pune bir și pe concediul medical, Guvernul a definit boala asta comună ca fiind cea care îi face pe medici să scrie în foaia de concediu medical codul de indemnizație 01 prevăzut în ordinul Ministrului Sănătății și al președintelui CNAS nr 1192 din 2020. Deci dacă vedeți codul 01 înseamnă că aveți o boală obișnuită, nu vă impacientați, dar concediul medical vă va costa la salariu câteva sute de lei. Bineînțeles, guvernanții nu sunt chiar sadici și au înțelegere pentru pacienții cu boli neobișnuite. Sunt exceptate de la plata cotizației de 10 la sută toate bolile grave – bolile oncologice, TBC, HIV/SIDA, marii arși, urgențele medicale și o întreagă categorie, care se găsesc pe spatele oricărei fișe de concediu medical. Potrivit statisticii, anul trecut la CNAS au fost înregistrate 3.385.466 de concedii medicale, dintre care încadrate cu codul 01 de boală obișnuită s-au numărat 1.987.217 concedii medicale, adică aproape două treimi. Noua abordare a guvernului privitoare la taxarea concediilor medicale este o măsură cu două fețe. Este rău că măsura nu e dreaptă în cazul bolnavilor obișnuiți reali. De ce să plătească bir câteva sute de lei un bolnav de gripă care trebuie să stea acasă o săptămână până se vindecă? Ce vină are el, de ce să fie taxat, dacă a avut omul noroc să aibă doar o ”boală obișnuită”? Pe de altă parte, măsura ar trebui să fie ”vindecătoare” în cazul bolnavilor închipuiți care își scot concedii medicale. Dacă vor să lenevească în concediu medical acum se presupune că aceștia vor plăti. Nu e chiar așa. Dacă medicul e înțelegător, o criză de colecist închipuită de exemplu, este o ”urgență”, nu e boală obișnuită, iar chiulangii pot și pe mai departe să-și ronțăie concediile medicale fără ”penalități”. Prin urmare, cotizația de 10 la sută pe concedii medicale nu a apărut decât dintr-un singur și grav motiv. Guvernul nu mai are bani și stoarce de unde poate ca să nu se înece în deficite.
MIERCURI, 10 APRILIE 2024
Legea antipăcănele măcăne
Ar fi bine ca șefii mari de la Guvern să nu mai arunce pe piață promisiuni fără acoperire. Și dacă ar fi doar ”fără acoperire” tot ar mai fi ceva, dar multe dintre ele sunt de-a dreptul prosteli în față. De exemplu, tratamentul promis de primul ministru acum câteva luni pentru ameliorarea dependenței de jocurile de noroc. Vă amintiți? Dl Marcel Ciolacu și-a umflat pieptul pe la televiziuni și a lansat la apă ditamai promisiunea că va exila la marginea orașului tot de păcănește pe banii dependenților. O promisiune din capul locului împotriva reflexelor fiziologice ale politicii. Regula nescrisă și fundamentul politicii este să nu decizi niciodată nimic împotriva banilor. Iar industria jocurilor de noroc mustește de bani. Numele acesta generic de ”păcănele” e înșelător pentru că el este cumva sinonim cu sărăcia, adicția și fraiereala doar pentru clienți. În lumea jocurilor de noroc, păcănelele se numesc elevat ”slot-machine” și ele asigură profituri de sute de mii și milioane de euro în fiecare an pentru nașii acestui tip de afaceri. Așa că lumea ”păcănelelor” este puternică, bogată și foarte influentă. O sursă importantă de taxe și impozite la buget și, ca o bănuială rezonabilă, ruleta măsluită a multor parteneriate public-privat. Nu era necesar prea mult discernământ ca să înțelegi că marea cruciadă a Guvernului împotriva industriei jocurilor de noroc e o fentă politicianistă. De ce să omori găinușa de aur? Că până la urmă, dacă oamenii consumă păcănele iresponsabil ce treabă are guvernul dacă regula fundamentală este respectată: se fac bani! Prin urmare, o prohibiție guvernamentală la păcănele prin exilarea lor pe arătura marilor orașe a fost întotdeauna o abureală electorală marca Ciolacu. Și așa a ieșit și legislația votată în parlament pentru interzicerea existenței „păcănelelor”, ca sursă de necazuri pentru români. Ea se aplică doar în localitățile care au până la 15.000 de locuitori. Adică, fix acolo unde nu prea sunt păcănele. Efectul pozitiv asupra afecțiunilor sociale, psihice și financiare pe care le provoacă acest tip de jocuri de noroc este nul. Din toată tema asta a luptei guvernului împotriva efectelor nocive ale slot-urilor a ieșit, ca în alte dăți, o lege fără rost, care simulează doar în loc să implementeze măsurile anunțate. E greu de înțeles ce i-a făcut pe parlamentari să se și dea jos din pat ca să voteze o asemenea lege. Măcăne prin toate sloturile.
JOI, 11 APRILIE 2024
SONDAJ. Dacă Băsescu nu candidează, Geoană ar lua fața tuturor la prezidențiale
E incredibil cât de mult s-a alterat clasa noastră politică, dacă ”loser”-ul Mircea Geoană de acum aproape 20 de ani a devenit cel mai râvnit român pentru funcția supremă în stat. Cel puțin asta spune un sondaj destul de interesant realizat la comanda Digi24 și dat publicității joi. Interesant pentru că prima rundă din sondaj a întocmit un top al preferințelor pentru funcția de președinte al României fără cuprinderea în analiză a șefului PSD, Marcel Ciolacu și al celui PNL, Nicolae Ciucă. Cifrele arată că, pur și simplu, Mircea Geoană ar câștiga în stil mare. Mircea Geoană – 33,6%, urmat de George Simion cu 11,8%, iar pe 3 Cătălin Drulă (10.9%), cu voia dumneavostră, urmat de Diana Șoșoacă (10,8%). Atenție la elanul electoral extraordinar obținut de șeful extremiștilor de la AUR. A doua parte a sondajului, trece în revistă preferințele electoratului, de data asta cuantificând și oferta șefilor de la PSD și PNL. Rezultatul este destul de surprinzător și deloc măgulitor pentru candidații partidelor mainstream. Cu Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă intrați în cursă, tot Mircea Geoană este în frunte cu 27%. George Simion se menține pe doi cu 12,6%, Cătălin Drulă ia 11.3%, Diana Șoșoacă 10,6%, Marcel Ciolacu doar 9.6%, Cioloș 6.1%, Nicolae Ciucă 5%, iar Kelemn Hunor 0,7%. Sondajul realizat la comanda Digi24 mai ia un scenariu în calcul. Este cel în care este măsurat liderul PSD Marcel Ciolacu, dar nu este măsurat și Nicolae Ciucă. În acest scenariu crește scorul lui Cătălin Drulă, care ar intra în turul doi alături de Mircea Geoană. De asemenea, scorul lui Marcel Ciolacu scade. Mircea Geoană ar avea 27,3%, iar Cătălin Drulă 13,6%, în timp ce George Simion vine aproape cu 12,4%. Diana Șoșoacă rămâne pe 4 cu 9,8%, Marcel Ciolacu 9,2%, Dacian Cioloș 6.4%, iar Kelemen Hunor crește la 3%. Dacă realitatea este ilustrată corect în acest sondaj, una din concluziile care se pot trage este că aritmetica PNL+PSD este suma alegătorilor celor două partide nu se aplică. Atât alegătorii PSD cât și cei PNL au evadări electorale, primii spre Mircea Geoană și Simion, iar ceilalți spre candidatul Forței Dreptei, alianța care, la rândul ei, crește spectaculos în sondaje ca alternativă la coaliție PSD-PNL. Pe zi ce trece, dinamica viitoarelor alegeri devine din ce în ce mai interesantă, sondajele relevând că ”meciul” se relansează.
VINERI, 12 APRILE 2024
Dar dacă?!
Anchetatorii au început vineri dimineață audierile în dosarul penal deschis în urma acuzațiilor lansate de un asistent medical că în perioada 4-7 aprilie în Secția de Anestezie-Terapie Intensivă a Spitalului Sf. Pantelimon din București ar fi decedat „circa 20 de pacienți” cărora le-ar fi fost redusă doza de Noradrenalină, medicament care îi ține în viață pe bolnavii intubați. Primele concluzii sunt că nu au fost viciate tratamentele. Au fost decese care nu puteau fi evitate. Adică, pur și simplu oamenii ăia n-au avut zile. În lipsa unor dovezi concludente, nimeni nu poate combate aceste prime concluzii care trimit moartea celor 17 pacienți (s-a constatat pe urmă) în zona de competență a destinului. Dar totuși. Când auzi de moarte de om cauzată de spitalele din România subiectul nu mai are demult ceva spectaculos. Marii arși de la Colectiv, bombele cu oxigen care aruncau în foc secțiile de Covid în pandemie, infecțiile nosocomiale, toate au cauzat moarte de om printre pacienți. Așa că, în ciuda asigurărilor oficialilor că moartea a 17 oameni în patru zile la ATI la Sf. Pantelimon e doar o coincidență morbidă, date fiind atâtea precedente, o întrebare stânjenitoare nu poate fi evitată: dar dacă?!
SÂMBĂTĂ, 13 APRILIE 2024
Statul chinez implementează Grădini-Tinder
Fără nici un dubiu, omenirea este dată peste cap. Dacă acum 50 de ani, chinezii limitau numărul de nașteri din cauze exploziei demografice, astăzi China se confruntă cu o criză demografică. Cel puțin asta este părerea oficialităților chineze, țară în care trăiesc circa 1,4 miliarde de cetățeni. Ce înseamnă criză demografică la chinezi? De exemplu, că în 2022 s-au înregistrat 6,83 de milioane de căsătorii în China, care reprezintă cea mai mică cifră de la începutul înregistrărilor în anul 1986. China a raportat un declin al populaţiei sale în 2022 şi 2023, pentru prima dată din 1961, când numărul de locuitori a scăzut ca urmare a eşecului politicii de industrializare a Marelui Salt Înainte şi a foametei care a urmat. La cel de-al 20-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, care a avut loc în 2022, partidul de guvernământ a subliniat că ţara are nevoie de un sistem care „să crească rata natalităţii şi să reducă costurile legate de sarcină, naştere, şcolarizare şi creşterea copiilor”. Dar ca să apară mai mulți copii, e nevoie, în consens cu morala și etica comunistă, de mai multe căsătorii. Așa că autoritățile chineze s-au pus pe treabă. În mai multe orașe chinezești, s-au înființat ”Grădini ale întâlnirilor”, care au ca scop organizarea procesului de căutare de parteneri. Dar în comunism nu e ca pe Tinder. Dacă cauți partener, în China mergi cu buletinul sau trimiți părinții. Acest nou spaţiu are o înregistrare oficială şi oferă servicii matrimoniale gratuite, garantând un mediu „sigur şi verificat” pentru participanţi. Înscrierea necesită prezenţa solicitantului sau a părinţilor acestuia cu acte oficiale de identitate. După ce te-ai înscris, datele tale sunt afișate la un fel de panouri montate în locuri publice special amenajate în grădinile întâlnirilor. Cine este interesat de cineva poate contacta persoana pentru o întâlnire ”face to face” în grădină. Propaganda oficială vorbește de necesitatea sprijinirii tinerilor adulți aflați în căutarea unor relații de iubire. Se apreciază că există circa 200 de milioane de persoane singure în China.
DUMINICĂ, 14 APRILIE 2024
Fotografia săptămânii
HELP! Patru litere desenate în nisip folosind frunze de palmier au salvat săptămâna aceasta trei marinari eșuați pe o insulă pustie din Pacific: „Ajutor”. Cei trei marinari erau blocați de peste o săptămână pe o insulă minusculă nelocuită din Insulele Caroline, în mijlocul Pacificului. Marinarii au supraviețuit mâncând nuci de cocos.
Monica Pană
