Săptămâna în presa locală

Articolul a fost vizualizat de 131 ori

pag 12   1

Sanctuarul mare din Sarmizegetusa nu va mai fi reabilitat în această primăvară
    Daniel Guţă, Ziarul Hunedoreanului
Firma care urma să refacă Marele Sanctuar Circular din Sarmizegetusa Regia a intrat în insolvenţă, înainte de a începe lucrările, programate pentru primăvara acestui an.„În 2016 a fost încheiat un contract cu o firmă, pentru proiectul privind lucrările de la Sarmizegetusa Regia, dar până s-a finalizat procedura a fost toiul iernii, iar ei nu au putut să facă lucrarea respectivă. Ar fi trebuit ca lucrările să înceapă din acest an, dar firma a intrat în insolvenţă”, a declarat Sorin Vasilescu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara.
Proiectul aprobat de Consiliul Judeţean Hunedoara prevedea înlocuirea stâlpilor de stejar degradaţi care au dat forma actuală a marelui sanctuar circular din Sarmizagetusa Regia, precum şi lucrări de restaurare în zona drumului pavat. „Stâlpii se vor amplasa în locul celor existenţi, aceştia fiind extraşi cu ajutorul unui troliu amplasat pe un trepied portabil. Gardul metalic se află într-un stadiu avansat de degradare şi se impune înlocuirea lui. Noul gard de lemn se va integra mult mai bine în ansamblul monumentului”, informa Consiliul Judeţean Hunedoara.
Potrivit arheologilor, templul mare circular a fost restaurat în anul 1980. Atunci au fost amplasaţi stâlpii din lemn de stejar, prelucraţi cu barda, vizibili astăzi, ca replici ale unor stâlpi originali, ale căror urme au fost evidenţiate prin cercetări arheologice. Numărul stâlpilor este de 84, ai cercului, şi 34, ai absidei (potcoavei), iar înălţimea lor ajungea la 1,4 metri, în cercul exterior, şi un metru în absidă. Cei peste 30 de ani de când datează stâlpii – replici ai Marelui Templu circular au dus la putrezirea lor, mai ales în pământ, iar verticalitatea lor a fost compromisă în proporţie mare. Noile replici, din lemn de gorun, vor avea aceleaşi caracteristici. În ce priveşte gardul de pe marginea drumului antic pavat, acesta va fi înlocuit cu unul de lemn, din motive ambientale.

 


main pag 12
Gafă de proporţii a unui angajat de la o casă de schimb valutar. I-a dat unui client 10.800 de euro în plus
    Ramona Roşulescu, Gazeta de Dimineaţă
A primit 1.200 de euro şi a predat unui client valoarea a 12.000 de euro, adică în plus cu 48.700 de lei. Povestea s-a întâmplat, joi, la o casă de schimb valutar din municipiul Petroşani. Angajata s-a înşelat „cu acte în regulă”, aceasta eliberând inclusiv bonul cu suma corespunzătoare schimbului valutar a 1.200 de euro. Norocosul client, o femeie din localitatea Aninoasa, a returnat banii necuveniţi.
Povestea zilei s-a scris la Petroşani…
Când norocul şi ghinionul stau la aceeaşi masă câştigă „calitatea umană”. O angajată a fost la un pas de a-şi „îngropa” angajatorul. Dintr-o eroare, pe care şeful său o numeşte „umană”, a fost pe punctul de a îmbogăţi o tânără din localitatea Aninoasa cu peste 40.000 de lei.
La o tranzacţie de schimb valutar care la prima vedere părea normală, proaspăta angajată a predat contravaloarea a 12.000 de euro în loc de 1.200 de euro. Ca treaba să se deruleze complet şi bonul fiscal a fost eliberat tot pe va­loarea în lei a 1.200 de euro, adică 5.000 de lei.
„Am încercat pe toate canalele avute la dispoziţie să dăm de femeia care primise banii. Am anunţat pe Facebook, la prie­teni şi am cerut şi sprijinul poliţiştilor. Le şi mulţumesc poliţiştilor pentru sprijinul acordat şi pentru operativitate”, a declarat, vineri, pentru Gazeta de dimineaţă, Ionuţ Budilică, administratorul casei de schimb valutar.
Omul de afaceri a spus totodată că tânăra este angajată de câteva zile în firma sa şi nu a sancţionat-o în niciun fel pentru că e „uman să şi greşeşti”.
„Suntem sortiţi greşelii. O păstrez ca angajată pentru că dacă lucrează la mine înseamnă că vrea să lucreze. Altfel era pe stradă ca mulţi alţii”, a subliniat omul de afaceri din Tg Jiu.
Norocoasa care a încasat suma necuvenită a fost identificată de poliţişti şi a returnat banii.
Ionuţ Budilică a pus la dispoziţia poliţiştilor atât imaginea femeii care încasase banii, cât şi datele ei de identificare.
Omul de afaceri care nu pleacă de acasă fără noroc
„Nu plec de acasă fără noroc. Uneori mă şi întorc de la uşă ca să nu-l las acasă”, spune râzând Ionuţ Budilică, la o zi de la momentul întâmplării.
Originar din Tg Jiu, patronul casei de schimb valutar are mai multe afaceri în judeţul Hunedoara. Spune că este un om optimist şi pentru că viaţa i-a arătat toate feţele ei. A fost bişniţar la începuturile anilor 1990, cum se autodescrie, şi după trei ani a intrat în lumea „capitalistă”.
„Am contribuit şi eu ca persoană juridică la formarea acestei lumi capitaliste. Am avut probleme de tot felul. Dacă nu am avut probleme cu personalul, am avut cu aparatul statului – un sistem represiv. Într-o societate atât de bulversantă trebuie să fim noi optimişti, să ne păstrăm optimismul, ca să rezistăm”, mai spune Ionuţ Budilică.


pag 12   3
Două firme se bat pentru administrarea provizorie a deponeului ecologic
    Natalia Bumbac, Mesagerul Hunedorean
Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara va trebui să decidă în următoarele săptămâni cine va fi gestiona deponeul ecologic de la Bârcea Mare.
Obiectivul va fi dat în administrare unui operator privat prin procedura de încredinţare directă, pe o perioadă limitată de timp. Potrivit preşedintelui CJ Hunedoara, Mircea Bobora, operatorul deponeului va fi ales dintre două companii, respec­tiv Supercom Bucureşti şi Girexim Universal Piteşti.
„Una dintre aceste companii va câştiga licitaţia pentru ma­nagementul deponeului ecologic pe o perioadă limitată de timp”, a subliniat Mircea Bobora. Soluţia de dare în admi­nistrare a gropii de gunoi ecologice prin încredinţare directă a fost adoptată de administraţia judeţeană din cauză că licitaţia pentru desemnarea unui operator permanent a fost contestată. Iar termenul la care vor fi soluţionate aceste contestaţii nu este cunoscut. Asta în condiţiile în care, la nivel de judeţ, nu mai există spaţii adecvate de depozitare a deşeurilor, cele două gropi provizorii, cea de la Deva şi cea de la Vulcan, fiind aproape pline. Prin urmare, deschiderea deponeului de la Bârcea Mare în luna mai este absolut obligatorie, au explicat cei de la CJ Hunedoara.


pag 12   4
CJ Hunedoara e pus la plată pentru drumul spre Sarmizegetusa Regia. Ministerul Fondurilor Europene a calculat o „corecţie” financiară de 2 milioane de lei din cauza nerespectării proiectului tehnic
    Ciprian Iancu , Glasul Hunedoarei
În urma unor verificări relativ recente, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene consideră că instituţia care administrează judeţul Hunedoara, implicit drumurile judeţene, trebuie să returneze 2 milioane de lei din cauză că proiectul pentru modernizarea drumului spre Sarmizegetusa Regia nu a fost respectat de constructor.
Conform oficialilor CJ Hunedoara, singura problemă ar fi faptul că la realizarea gabioanelor de protecţie a drumului s-a folosit piatră de râu şi nu piatră concasată, aşa cum era prevăzut în proiect. Conform publicaţiei hunedoaraliberă.ro, piatra de râu era scoasă din albia râului Grădişte şi folosită pentru realizarea gabioanelor, fără avizul Apelor Române . Aceeaşi publicaţie arăta, cu mai bine de un an în urmă, faptul că Administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina a semnalat neregula, a cerut intervenţia Gărzii de Mediu, dar, mai departe, nu s-a întâmplat nimic. Constructorii au continuat să folosească piatra din râu în locul celei concasate (pentru care costurile de achiziţie şi transport ar fi fost mult mai mari – n.red.).
Decizie contestată
Preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Bobora, spune că instituţia pe care o reprezintă a contestat corecţia financiară stabilită de Ministerul Fondurilor Europene, iar acum aşteaptă un răspuns. „Contestaţia a fost depusă, cu o serie de argumente, dar şi cu puncte de vedere exprimate de constructor, proiectant şi dirigintele de şantier. Aşteptăm să vedem rezultatul contestaţiei, apoi vom comunica ce decizii vor fi luate”, spune Bobora.
Atât preşedintele CJ, cât şi alţi oficiali ai instituţiei au recu­noscut ieri, într-o conferinţă de presă, că s-au decontat şi gabioanele care conţin piatră de râu în loc de piatră concasată, dar au precizat că, în cazul în care Consiliul va fi pus să plătească, până la urmă, 2 milioane de lei, va face plata, apoi se va îndrepta pentru recuperarea sumei împotriva constructorului. Garanţia de bună execuţie depusă de acesta a fost doar „de ordinul câtorva sute de mii de lei”, conform preşedintelui Bobora, deci nu acoperă nici măcar jumătate din posibilul prejudiciu adus bugetului judeţului.
Un drum cu o „poveste” de prost gust
În 2006 – 2007, Consiliul Judeţean cheltuia 7,8 milioane de lei pentru lărgirea şi pietruirea Drumului Judeţean 705 Costeşti – Sarmizegetusa. Apoi cheltuia anual bani pentru acoperirea gropilor provocate de apa care băltea. În 2014, acelaşi Consiliu Judeţean anunţa „triumfal” câştigarea unei finanţări europene în valoare de 41 de milioane de lei (aproximativ 9 milioane de euro) pentru modernizarea şi asfaltarea aceluiaşi drum. Licitaţia a fost pornită în decembrie 2014, dar stopată fiind invocate prea multe inadvertenţe în proiectul tehnic, întocmit de o firmă din Timişoara. Procedura s-a reluat în mai 2015 şi a durat până-n iulie. Asta în timp ce 31 decembrie 2015 era data-limită până la care puteau fi cheltuiţi banii, fiind vorba de un proiect finanţat pe sesiunea POR 2007 – 2013. Între timp, CJ Hunedoara a „găsit” peste 40 de stâlpi „uitaţi” în interiorul suprafeţei ce urma să fie acope­rită cu asfalt şi a pierdut o lună doar cu formalităţile pentru mutarea acestora. Licitaţia a fost câştigată de Trans Construct SRL, care a făcut o ofertă situată la mai puţin de jumătate din bugetul disponibil: 18 milioane de lei. Lucrările efective au început în septembrie 2015, drumul fiind închis turiştilor. La finalizare, a rezultat un drum cu locuri de parcare prea scurte pentru o maşină obişnuită, dispuse şi la 16 kilometri distanţă de obiectivul turistic, cu parapeţi lipsă în curbe periculoase, cu o singură bandă pe ultimii 4 kilometri (detalii semnalate de „Glasul Hunedoarei” încă din martie 2015) şi cu 157 de gropi în carosabil, după prima iarnă.
La doar trei luni după ce a fost inaugurat, drumul a fost rupt de o viitură. Noua conducere a CJ Hunedoara, instalată în iunie 2016, a comandat o expertiză de specialitate a cărei concluzie a fost că deteriorarea respectivă a fost produsă doar de situaţia de calamitate, fiind vorba de un debit de apă imens, imposibil de anticipat de proiectanţi sau constructori.

Tags: , ,