RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 20 NOIEMBRIE 2023

BNR arată lumii că Rusia e un stat-hoț

„Ne-am propus organizarea mai multor evenimente prin care să reafirmăm, mai ales în plan internațional, că România are un drept de creanță deplin valabil din punct de vedere istoric și juridic asupra depozitului său de aur evacuat la Moscova în 1916-1917, a spus luni guvernatorul BNR la un simpozion de specialitate, citat de presa centrală. Declarația, venită de la acest nivel, are un caracter cvasi-oficial și consemnează faptul că acum 107 ani, aliatul Regatului României de atunci,  Rusia, pur și simplu a furat tezaurul țării, după ce țara noastră a crezut că transferându-l la Moscova îl pune la adăpost în fața inamicilor săi din Primul Război Mondial, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul German, Regatul Bulgariei și Imperiul Otoman. Ce înseamnă drept de creanță? Potrivit Wikipedia, dreptul de creanță este un drept civil, de care beneficiază o persoană care este subiect într-un raport juridic de obligație, denumită creditor, de a pretinde celeilalte părți, denumită debitor, îndeplinirea obligației acesteia. În acest caz, România este ”creditorul”, iar Rusia este ”debitorul”, iar valoarea pusă în joc este exact valoarea tezaurului României din 1916. Pentru că Rusia a refuzat orice discuție pe această temă, România, prin BNR, nu poate face acum decât să ”strige în gura mare” și să dovedească, cu documente, că Rusia ne datorează un tezaur și dacă nu vrea să-l înapoieze e pur și simplu un stat-hoț. Guvernatorul BNR, a precizat că România deține documentele originale reunite în dosarul special care se păstrează în seiful guvernatorului BNR încă din 1922. Ce tezaur a fost trimis la Moscova? Potrivit documentelor, au fost trei vagoane cu valori ale BNR, care au fost depozitate în sala Armelor, la Kremlin. În vagoane  s-au aflat titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhivele și cărțile BNR, actele , ca și partea în aur din depozitele BNR  în metale. Valoarea totală a valorilor românești transportate la Moscova în iulie 1917 a fost de 7,5 miliarde lei, din care valorile din cele trei vagoane ale BNR au fost evaluate la 1,5 miliarde lei, din care 575.000 lei reprezentau aurul. În ceea ce privește aurul, în total, în decembrie 1916 și iulie 1917, Banca Națională a României a depus la Moscova 91,48 tone de aur fin.

 

MARȚI, 21 NOIEMBRIE 2023

Vameșii de la Sculeni. Mari scule la corupție

A fost suficientă o razie DNA fără preaviz la Vama Sculeni pentru ca povestea mitei în România să adauge un nou capitol savuros. Procurorii DNA au găsit acolo un cuibușor de nebunii în care cuantumul șpăgii era văzut ca și criteriu de performanță pe ramură între diferitele puncte de trecere a frontierei cu Republica Moldova. Însuși șeful vămii Sculeni a fost înregistrat de un colaborator DNA în timp ce își vărsa necazul că în alte puncte de frontieră se fac 1500-2000 de euro pe tură din șpagă, față de doar 150 de euro cât iese la Sculeni! În rest, flagrantul DNA a avut toate elementele de culoare specifice, împărțirea mitei între vameși în toaleta punctului de trecere a frontierei, inclusiv o mită de 370 de euro găsită în indispensabilii unui vameș. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Iaşi au dispus punerea în mișcări a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a şefului Punctului de Trecere a Frontierei Sculeni, judeţul Iaşi, pentru comiterea a nouă infracţiuni de luare de mită, precum și a doi polițiști de frontieră pentru infracțiuni similare. Procurorii DNA explică că cei reținuți au pretins şi primit, în mod repetat, sume de bani de la persoane care efectuau transport de mărfuri dinspre R. Moldova în ţări ale UE.

 

MIERCURI, 22 NOIEMBRIE 2023

Pomana de la mânăstire a făcut prăpăd

Câteodată se întâmplă lucruri despre care nici nu știi ce să crezi. Cum ar fi tragedia petrecută miercuri la Spitalul de Psihiatrie din Murgeni, unde 3 pacienți au murit și alți 29 sunt internați în alte spitale cu simptome de toxiinfecție alimentară după ce au consumat ciorbă de perișoare din carne de peşte și pește pangasius cu legume oferite ca pomană de mănăstirea Florești. Evident, călugării de la mânăstire au vrut să facă o faptă bună, creștinească. Care, din păcate, s-a terminat prost. Mai ales că, potrivit reprezentanților spitalului, politica instituției nu permitea acceptarea de mâncare gătită în afara instituției. Ar fi fost prima dată când acest lucru s-a întâmplat.  Cazul are încă multe întrebări fără răspuns. Nici măcar nu este sigur că mâncarea de pește primită de la mânăstire a provocat tragedia. Au servit acea mâncare 142 de pacienți din spital, dar numai 32 au avut probleme, din care 3, cu o condiție fizică mai slabă, au decedat. La mânăstirea unde a fost preparată mâncarea nu a fost înregistrat nici un caz de toxiinfecție alimentară. Cu toate acestea Direcția Sanitar Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor a amendat Mânăstirea Florești, pentru că pomana dată spitalului a fost considerată ca o activitate de catering pentru care lăcașul de cult nu avea dreptul să o presteze. Ancheta este în desfășurare. Pangasius este o specie de pește considerat, totuși, un aliment destul de controversat pentru că mulți cercetători îl consideră la limita toxicității pentru a fi consumat de oameni, având în componență metale grele. Pe lângă avantajul prețului, pangasius nu are multe oase și este considerat o alternativă ieftină la cod. Curios este că nu se prea știe de unde vine acest soi de  pește hibrid, el fiind rezultatul muncii unor cercetători chinezi care au încrucișat mai multe specii de pește căutând să obțină un soi care să reziste și în apele cele mai poluate și să nu fie pretențios nici la mâncare nici la habitat. După ce analizele de laborator vor stabili dacă peștele a fost toxic sau nu se va putea trage o concluzie clară în acest caz. Deocamdată singura concluzie tinde să ducă către una din maximele celebrului Murphy: ”Nu există faptă bună care să nu fie pedepsită!”.

 

 JOI, 23 NOIEMBRIE 2023

Dosarul Vaccinul. Corupție mamut sau matrapazlâc electoral?

DNA a cerut joi încuviințarea Parlamentului și Președinției pentru începerea urmăririi penale în cazul fostului premier Florin Cîțu și a foștilor miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă pentru achiziția vaccinurilor anti-COVID în timpul pandemiei. Conform anunțului oficial al DNA, cei trei sunt acuzați că ar fi cumpărat în plus față de cantitatea existentă și necesară peste 52,8 milioane de doze de vaccin Pfizer și Moderna, în valoare de peste un miliard de euro. În Codul Penal toată tărășenia s-ar traduce prin abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Povestea este destul de încâlcită. În primăvara lui 2020, la debutul pandemiei, statul român s-a integrat în strategia Comisiei Europene de vaccinare comunicând un număr de 10,7 milioane de persoane eligibile pentru a fi vaccinate. În timpul Guvernelor Ludovic Orban 1 și 2, cu Nelu Tătaru, ministru al Sănătății, până la 1 ianuarie 2021, România comandase deja aproape 38 de milioane de doze de vaccin, o cantitate suficientă pentru vaccinarea a 23 de milioane de oameni. După schimbarea garniturii guvernamentale, în decembrie 2021, în timpul mandatului primului-ministru Florin Câțu și al miniștrilor Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, România a mai comandat și plătit încă 52, 8 milioane de vaccinuri, în valoare totală de un miliard de euro plus TVA. Ancheta trebuie să stabilească de ce și ce foloase necuvenite ar fi avut cei trei cumpărând o cantitate de vaccinuri de câteva ori mai mare decât era necesar. Că doar, nu de proști, ar fi făcut un abuz în serviciu de calibrul acesta. Noua anchetă DNA atrage atenția prin faptul că are inserat în corpul său operativ încărcătură politică. Toți cei trei, din interiorul actualei coaliții aflate la putere (PNL) sau din afara ei (USR) sunt în opoziție reală cu măsurile actualilor guvernanți. Evident că 52 de milioane de vaccinuri comandate aiurea e o risipă criminală, dar, dacă tot se face dosar pentru acest abuz, de ce domnii Orban și Tătar nu intră în echipa cercetaților, din moment ce și în mandatul lor s-a comandat o cantitate de două ori mai mare de vaccin decât era necesar? Firește, dacă se va dovedi că foștii oficiali Câțu, Voiculescu și Mihăilă și-au făcut de cap pe funcții și au abuzat de ea ca să-și atragă foloase necuvenite, merită un dosar penal. Dar de ce nu se vorbește nimic despre abuzurilor oficialilor PSD-PNL și dosarele lor penale. Câte miliarde de euro bani publici s-au spart și se sparg pe ordonanțări la plată pentru poduri noi care se prăbușesc, secții de mari arși fantomă, studii și para-studii de fezabilitate, strategii și promovare pentru autostrăzi sau spitale veșnică speranță, SUV-uri de fițe, sedii de lux, pentru partide, terenuri de sport dedicate babelor și moșilor de la țară, rețele de apă subdimensionate, ”aifoane” și scaune directoriale cu masaj, paranghelii gigant cu miez electoral, utilaje defecte de fabricat măști sanitare? Câți bani și câți oficiali au fost condamnați pentru abuzurile făcute din prostie sau la interes? Abuzul în serviciu e până la urmă o tradiție în administrația românească. E considerat ghinion și e primul la mușamalizare de procurori. De unde a răsărit atunci, așa dintr-o dată, inițiativa asta belicoasă a DNA trezit parcă dintr-o lungă hibernare. Șeful USR, domnul Cătălin Drulă, a lansat vineri critici virulente la adresa serviciilor secrete și a partidelor de guvernare, la o zi după ce DNA a anunțat dosarul vaccinurilor care îi vizează pe Vlad Voiculescu, Florin Cîțu și Ioana Mihăilă. Drulă a acuzat un atac al instituțiilor statului la adresa opoziției și a declarat că și lui Eugen Tomac, președintele PMP, i se pregătește un dosar penal. Și dacă ar fi așa, șeful USR,  partid care a făcut un fetiș din lupta anticorupție,  nu are voie să dea decizii apriorice de nevinovăție pentru niște colegi anchetați de organele statului.  Poate fără să-și dea seama, șeful USR, folosește o retorică specifică fostului șef PSD, Liviu Dragnea, care invoca, la fel, ”statul paralel” pentru acțiunile justiției care-l cerceta pentru faptele sale penale. În cazul vaccinurilor, la prima vedere, un prejudiciu invocat de un miliard de euro provocat bugetului național, reclamă puțină reținere și paciență înainte de a acuza DNA și partidele aflate la guvernare. Așa cum se prezintă acum situația, adevărul pare a fi undeva la mijloc. Însă balanța înspre mare corupție, sau spre matrapazlâc electoral nu va putea fi înclinată decisiv până nu vom afla deznodământul anchetei. Dacă se lasă cu pușcărie, respecte!, e pe bune! Dacă nu, ce poate fi altceva decât pisica pe care puterea o arată oponenților mai incisivi și incomozi. Apropo, despre dosarul penal deschis de DNA în care fostul lider USR PLUS, domnul Dan Barna,  era acuzat isteric acum doi ani de fraudă cu fonduri europene se mai știe ceva?

 

VINERI, 24 NOIEMBRIE 2023

Diaspora penală a României are un nou tovarăș

Alexander Adamescu, Puiu Popoviciu, Gabriel Săvulescu, Daniel Dragomir, Sebastian Ghiță, Alina Bica, Sorin Oprescu și cu voia autorităților, iată, de vineri și Cătălin Cherecheș. Încet-încet, România își formează o diasporă penală formată din milionari condamnați sau urmăriți pentru fraude financiare enorme. Doar câțiva dintre marii corupți condamnați în România ajung să simtă gustul pușcăriei. Și e aproape imposibil ca la fuga acestora de pedeapsă să nu pună umărul și autoritățile. De exemplu, cazul fostului primar de Baia Mare, domnul Cătălin Cherecheș. A fost readus în atenția publică în prime-time săptămâna trecută, atunci când socrii săi au fost arestați după flagrantul de corupere a judecătoarei de la care se aștepta sentința. Care a și venit vineri dimineața obligându-l pe primarul Cătălin Cherecheș la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită în formă continuată. Dar, era deja prea târziu. Înainte de pronunțarea sentinței, dimineața devreme pe răcoare (sic!), Cătălin Cherecheș spăla putina fugind din țară prin Vama Petea, într-un taxi, folosind actul de identitate al unei rude din străinătate. Poftim?! Cum să nu-l recunoști pe celebrul primar Cherecheș, dat în consemn la frontieră, după ce l-ai văzut la televizor în toate jurnalele de știri din ultima săptămână. Presa scrie că ruda care i-a împrumutat actul de identitate semăna cu el în fotografia de pe document. Și ce dacă?! Polițistul de frontieră era miop, sau avea orbul găinilor?! Ce rămâne în urma lui Cherecheș e imaginea penibilă cu polițistul care, în loc să intre pe poarta deschisă,  sare aiurea gardul proprietății  lui Cherecheș după ce acesta spălase demult putina și câteva întrebări. De unde a știut domnul Cherecheș, la sigur,  cu câteva ore înainte de pronunțarea sentinței că va fi condamnat? Cum e posibil ca legea să permită încă libertate totală de mișcare unor suspecți aflați sub control judiciar, după ce am avut zeci de sustrageri de pedeapsă în cazuri similare de mare corupție? Cât de permeabilă este, până la urmă, granița României, dacă penalii VIP pot ieși din țară prin ea ca prin poarta de la supermarket? Pur și simplu, domnul Cherecheș a băgat România în Schengen trecând ca prin brânză prin controlul de la graniță. Deci domnul Claudiu Cherecheș fuse și se duse și el. Domnia sa are profilul de manual al coruptului român cu greabăn înalt. În afară de condamnarea pe care primarul municipiului Baia Mare a primit-o vineri, Cherecheș mai are un litigiu greu în care Agenția Națională pentru Integritate cere confiscarea sumei de 600.000 de euro, pe care acesta nu o poate justifica. Pentru că nu are o mătușă Tamara, fostul edil de Baia Mare și-a trecut toate proprietățile pe numele mamei sale. Și ați observat încă o trăsătură definitorie a edililor și guvernanților corupți din România, care se evidențiază și la domnul Cherecheș. Au grijă ca atunci când sunt expuși public să nu le lipsească din recuzită tricolorul, icoana și discursul plin de patriotism îmbăloșat. Dacă observați, butaforii esențiale din arsenalul electoral al  oricărui politician penal.

 

SÂMBĂTĂ,  25 NOIEMBRIE 2023

Noul pericol rutier al vremurilor

Ceea ce acum 30 de ani era o jucărie pentru copii devine astăzi pericol rutier. Pe lângă motociclete, motorete, mașini de tot felul și biciclete, poliția rutieră ne spune că trotineta, ce-i drept electrică, devine astăzi protagonistă în tot mai multe accidente. Cifrele sunt uluitoare.  Într-un raport dat publicității în această săptămână, Poliția Română arată că numărul cazurilor de accidente în care au fost implicate trotinete la nivel naţional, a fluctuat de la 42 în 2018, la 2.218 în 2022, ceea ce reprezintă o creştere de peste 52 de ori în ultimii 5 ani. Numai în ultimii trei ani, această valoare s-a dublat de la un an la altul, de la 520 de accidente în 2020, la 1.221 în 2021 şi la 2.218 în anul 2022. Statistica pe anul acesta e tristă, iar anul încă nici nu s-a încheiat. În primele 10 luni ale anului 2023, au fost înregistrate 1.865 de accidente în care au fost implicaţi conducători de trotinete (224 de persoane rănite grav şi zece decedate). Șocant este că în 749 de cazuri au fost implicaţi cu vinovăţie minori conducători de trotinete. Sfatul polițiștilor este ca pietonii să acorde atenție sporită trotinetelor atunci când se deplasează, mai ales că față de mașini și motociclete, trotinetele electrice împart cu ei aceeași cale de rulare, trotuarul.

 

DUMINICĂ, 26 NOIEMBRIE 2023

Fotografia săptămânii

 

Spitalul pentru copii construit din donații de ”Dăruiește Viața” –  Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu și-a aprins pentru prima dată luminile vineri seara. Spitalul pentru copii bolnavi de cancer este gata. Aici se vor muta o parte dintre copiii grav bolnavi de pe secțiile Spitalului ”Marie Curie”. Proiectul va continua cu construcția celei de-a doua clădiri, care ar urma să găzduiască celelalte specializări ale unităţii medicale, Inițiatoarele proiectului mulțumesc celor 350.000 de donatori persoane fizice (care doar din SMS-uri au strâns 20 de milioane de euro) și celor 8.000 de firme care au înțeles că patriotismul adevărat e forma cea mai înaltă de a face bine nației tale. Statul român nu are nici o contribuție la acest spital.

 

Monica Pană