Numărul locurilor de muncă vacante a crescut în trimestrul lll

Numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 5.200 în trimestrul al lll-lea faţă de trimestrul anterior, la 39.300, a anunţat miercuri Institutul Naţional de Statistică (INS).

În trimestrul III 2020, numărul locurilor de muncă vacante a fost 39.300, în creştere cu 5.200 faţă de trimestrul anterior. Rata locurilor de muncă vacante a fost 0,81%, în creştere cu 0,10 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2019, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,30puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 15.700″, arată datele INS.

În trimestrul III 2020, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (2,07%), alte activităţi de servicii (1,96%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (1,52%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat peste 20% din numărul total al locurilor de muncă vacante (7.900 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 0,73%.

Sectorul bugetar a însumat circa o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 5.700 locuri vacante s-au regăsit în administraţia publică, 5.300 locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, iar 2.000 locuri vacante în învăţământ.

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în hoteluri şi restaurante (0,02%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,26%), respectiv industria extractivă şi tranzacţii imobiliare (0,29% pentru fiecare în parte).

Activităţile economice mai sus menţionate au avut şi cele mai puţine locuri de muncă vacante, atingând fiecare valori de până la 0,1 mii locuri vacante.

În trimestrul III 2020, prin comparaţie cu trimestrul precedent, cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în învăţământ (+0,37 puncte procentuale), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,30 puncte procentuale), respectiv industria prelucrătoare (+0,26 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, acesta a înregistat faţă de perioada analizată, creşteri semnificative în industria prelucrătoare (+2.700 locuri vacante) şi în învăţământ (+1.300 locuri vacante).

Cea mai relevantă scădere atât a ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s-a regăsit în informaţii şi comunicaţii (-0,38 puncte procentuale, respectiv -0,7 mii locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cu excepţia activităţii de învăţământ, care a înregistrat aceeaşi valoare a ratei locurilor de muncă vacante, celelalte activităţi ale economiei naţionale au înregistat scăderi ale celor doi indicatori.

Astfel, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în intermedieri financiare şi asigurări (-0,72 puncte procentuale), urmate de distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare şi de activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-0,67 puncte procentuale, pentru fiecare în parte).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante diminuări s-au observat în industria prelucrătoare (-5.700 locuri vacante), comerţ (-2.300 locuri vacante), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-1.200 locuri vacante).

În trimestrul III 2020, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori din punct de vedere al numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (10.000 locuri vacante), lucrători în domeniul serviciilor-grupa majoră 5 (5.700 locuri vacante), muncitori calificaţi şi asimilaţi-grupa majoră 7 (5.500 locuri vacante), respectiv ocupaţii elementare-grupa majoră 9 (5.300 locuri vacante).

Rata locurilor de muncă vacante a avut cele mai mari valori pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi-grupa majoră 4 (1%), respectiv de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (0,94%).

Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au înregistrat în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit-grupa majoră 6 (0,42%, respectiv 0,1 mii locuri vacante), respectiv în celede membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori-grupa majoră 1 (0,42%, respectiv 1.400 locuri vacante).

În trimestrul III 2020 comparativ cu trimestrul precedent, cele mai relevante creşteri atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de muncitori calificaţi şi asimilaţi-grupa majoră 7 (+0,25 puncte procentuale, respectiv +1.700 locuri vacante), urmate de cele de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (+0,16 puncte procentuale, respectiv +1.600 locuri vacante), respectiv de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente-grupa majoră8(+0,16puncte procentuale, respectiv +0,9 mii locuri vacante).

Ocupaţiile de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori-grupa majoră 1 au cunoscut o diminuare a ratei locurilor de muncă vacante cu 0,01puncte procentuale, respectiv a numărului locurilor de muncă vacante cu 0,1 mii locuri vacante.

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior s-au înregistrat numai scăderi, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante, cele mai semnificative regăsindu-se în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (-0,38 puncte procentuale, respectiv -4.200 locuri vacante), lucrători în domeniul serviciilor-grupa majoră 5 (-0,38 puncte procentuale, respectiv -3.200 locuri vacante), respectiv în ocupaţiile elementare-grupa majoră 9 (-0,36 puncte procentuale, respectiv -2.600 locuri vacante).

“În contextul situației cauzate de pandemia COVID-19, datele statistice infra-anuale, pot prezenta un grad de fiabilitate, acurateţe, completitudine şi comparabilitate mai redus, ca rezultat al dificultăţilor apărute în urma aplicării măsurilor economico-sociale determinate de instituirea stării de urgență/alertă pe întreg teritoriul României. Aceste dificultăţi au fost determinate, în principal, de accesul dificil la documentele financiar-contabile, cauzat de închiderea de cele mai multe ori subită a anumitor unităţi economico-sociale, de nefinalizarea la timp a acestor documente, de relaxarea termenelor legale de depunere a documentelor fiscale la instituţiile cu atribuţii în domeniu, de suspendarea temporară a activităţii unui număr semnificativ de unităţi economico-sociale sau chiar de încetarea activităţii unora dintre acestea”, arată INS.

 

news.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *