RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 25 octombrie 2021
Furt de sărut cercetat penal
Dacă în ziua de azi furtul a devenit un fel de sport național în care cu cât ești mai performant cu atât ești mai ferit de cercetări penale, nu același lucru se poate spune despre înduioșătorul ”furt de sărut”. Un român de 60 de ani a testat acest lucru pe pielea lui. Cetățeanul, probabil îndrăgostit până peste cap, nu a avut altceva mai bun de făcut decât să încerce să-i fure în lift o sărutare vecinei sale. Pentru că planetele lor nu erau aliniate, femeia a avut un șoc, s-a isterizat, iar ulterior a depus o plângere penală împotriva bărbatului pentru tentativă de agresiune sexuală. Din cercetări a rezultat că în momentul în care cei doi s-au urcat în lift, bărbatul a prins-o tandru pe femeie cu mâinile de cap și bărbie și s-a aplecat către aceasta încercând să o sărute, lucru ce a declanșat Jihadul. Ajuns pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, cazul a avut norocul că cadă pe judecata unor magistrați simțitori care au constat că nu există elemente ale infracțiunii de agresiune sexuală. În motivarea instanței se arată că ” un simplu sărut aplicat pe gură…nu poate conduce la obținerea de satisfacție sexuală”. Judecătorii, de bună seamă, și-au dat seamă că bărbatul, deși cam trecut de vârsta gesturilor adolescentine, a fost mânat să acționeze de sentimente ”decente” față de vecina sa și a greșit doar în tactica aplicată, și-a țuguiat buzele înainte să vorbească. Bărbatul a fost achitat!
MARȚI, 26 octombrie 2021
Așa da! Un posesor de pensie specială face o donație de 100.000 de lei unui spital
Gestul unui pensionar de 90 de ani a fost știrea bună a zilei de marți în România. Bătrânelul a donat 100.000 de lei Maternității Spitalului Clinic Județean de Urgență din Sibiu. Cu acești bani spitalul a cumpărat un aparat medical sofisticat cu care se poate face monitorizarea activității cerebrale a nou-născuților. Pensionarul nu a dorit inițial să-i fie cunoscut numele și nici să i se facă vreo publicitate. În cele din urmă a acceptat să i se facă cunoscut numele. Și de aici jurnaliștii au aflat că domnul Ioan Muțiu, în etate de 90 de ani, este un fost solist al Ansamblului Doina al Armatei și, mai departe, că pensionarul filantrop este fericitul posesor al unei pensii speciale. Gestul său superb de solidaritate cu medicii care tratează nou-născuți cu patologii complexe se remarcă însă printr-un fapt trist și inedit. Este singurul pensionar cu pensie specială despre care se știe că, din banii săi ”necuveniți”, a făcut un act caritabil pentru binele românilor.
MIERCURI, 27 octombrie 2021
Scheme de compensare a facturilor la utilități
Un mod plăcut de a ne fura singuri căciula! Pentru că nu reușesc să facă autostrăzi sau spitale, irigații sau protecție socială adevărată, autoritățile au găsit de cuviință să ne facă un cadou ușor otrăvit cu bani de la bugetul național: plafonează prețul la utilități și acordă o serie de compensări din valoarea facturii. La nici jumătate de an de la liberalizare! Deputații au votat, miercuri, proiectul de lege care plafonează prețurile la energia electrică și gaze. Proiectul a fost dezbătut în regim de urgență la solicitarea PSD și merge la promulgare la președintele Klaus Johannis, astfel încât schemă de ajutor de compensare să fie aprobată până la 1 noiembrie. Proiectul de lege stabilește pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022 o schemă de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale pentru clienții casnici, IMM-uri, cabinetele medicale individuale şi alte profesii liberale, spitale, unități de învățământ, de cult, ONG-uri. Sistemul de compensare este destul de sofisticat.Pentru cei care își calculează singuri valoarea facturilor funcție de ofertele de pe piață, proiectul de lege introduce niște ”praguri de sus” la prețuri care nu vor putea fi depășite până în luna martie anul viitor după cum urmează: prețul final facturat la energie electrică se plafonează la 1 leu/kWh, din care componenta de preț a energiei electrice va fi de maxim 0,525 lei/kWh; prețul final plafonat la gaz natural este stabilit la maxim 0,37 lei/KWh, din care componenta de preț a gazelor naturale (adică fără taxele incorporate de transport, înmagazinare, etc) va fi în valoare maximă de 0,250 lei/KWh. Pe scurt, funcție de cantitatea de energie consuamată, dacă în perioada 1 aprilie 2021- 31 martie 2022 prețul mediu de referință dictat de piață la energie electrică și gaz este mai mare decât valorile de preț plafonate prin lege, diferența se va plăti furnizorilor din bugetul de stat, automat, în sensul că abonații nu trebuie să facă nici un demers pentru asta. La prima vedere, măsura trezește bucurie și satisfacție printre micii consumatori. Și nu sunt puțini! Vorbim de o compensare pentru 5.200.000 de gospodării la energie electrică, aproximativ 13 milioane români – 85% din populația României- și de 2.200.000 de gospodării la rețeaua de gaze – dintr-un total de 3.600.000 – peste 65% din totalul populației conectate. Numai că , dacă se bagă de seamă, compensarea facturilor grevează bugetul național cu o sumă de circa 1,3 -1,4 miliarde de lei din bugetul național. Adică, din ce bani se vor compensa facturile românilor? Desigur, tot din banii lor. Pe termen lung, această compensare înseamnă bani mai puțini pentru investiții vitale necesare dezvoltării României. În plus, trebuie să conștientizăm din nou că virajul bugetar pentru plafonarea prețurilor la gaz și curent nu e decât o altă tentativă de compensare a sărăciei, care, în fapt, sărăcește România și mai mult per ansamblu. Adică, un fel de a ne fura singuri căciula.
JOI, 28 octombrie 2021
PNRR-ul României a fost aprobat! Ce ne facem acum!?
Știrea zilei de joi a fost aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de către Comisia Europeană. A fost ultimul pas pentru a începe procedura de acces la prima tranșă de finanțare în valoare de 3,8 miliarde de euro. Valoarea totală a PNRR-ului României este de 29,2 miliarde de euro. PNRR este structurat pe 15 componente care acoperă șase piloni: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. Dincolo de procesul amplu, complex și dificil cerut pentru implementarea acestor componente, ne-ar aștepta o Românie într-o stare de grație cum nu a fost niciodată în lunga sa istorie. Din păcate, momentul deosebit de important, surprinde România cu garda jos, criza politică durând deja de mai mult de o lună fără să dea semne că s-ar putea ,vedea vreo luminiță la capătul tunelului. Acest lucru creează leziuni ireversibile în textura socială cu efect general de demobilizare, neîncredere și lehamite. Aproape 4 miliarde de euro sunt pregătiți să vină, ca prim avans din suma imensă menită să schimbe România. Are cine să-i pună la treabă? Momentan România administrativă este dezarticulată la vârf, iar ieșirea din blocaj nu se întrevede. Partidele extremiste anti-europene câștigă teren în fiecare zi, proporțional cu eșecul cotidian al partidelor pro-europene aflate în sarcină. Premierul interimar a declarat că ”de acum totul e pe umerii noștri”. Din păcate, umerii sunt cam firavi. Deocamdată treaba care ar trebui să o facem ca să folosim acești bani ne-ar strivi. Nu suntem întorși administrativ spre eficiența, calificarea și voința politică necesare ca să facem din PNRR un succes pentru români și România. Așa cum stau lucrurile acum, dacă nu ne schimbăm repede și radical năravul, PNRR-ul ar putea deveni pentru istoriografia națională cea mai mare ratare românească din toate timpurile. Bani sunt gârlă! Ni-i dă UE! Dar numai de noi depinde să ne schimbăm soarta. Vom reuși? Și dacă da, cum s-ar numi magia asta?
VINERI, 29 octombrie 2021
În plină criză cruntă cu de toate, politica românească se învârte în gol
Vineri, s-a încheiat un ciclu politic care la punctul său final seamănă izbitor de tare cu cel încheiat la finele săptămânii trecute. Emanația săptămânii politice a fost un nou guvern minoritar. De data asta în loc de un guvern USR-PLUS condus de domnul Cioloș, guvern trântit la vot, a fost propus un guvern minoritar PNL-UDMR condus de domnul Ciucă, care, aritmetic, nu are nici el vreo șansă să fie trecut prin parlament. Acest rezultat care ia din nou forma cozii de pește a venit după o săptămână întreagă de gândiri și răzgândiri ale partidelor politice. După ce luni președintele Iohannis a solicitat PNL o ”flexibilizare” a mandatului premierului delegat în sensul găsirii unei majorități parlamentare care să susțină guvernul, PNL a continuat să pledeze pentru formula unui guvern minoritar susținut fie de PSD, fie de USR-PLUS. Discuțiile pe care prim-ministru desemnat Ciucă le-a avut cu liderii celor două partide s-au încheiat fără rezultat. PSD a propus inițial un decalog de cerințe, iar ulterior opt portofolii în guvern ambele cereri respinse de liberali și, ca urmare, vineri șeful PSD, domnul Marcel Ciolacu, a spus că susținerea unui guvern minoritar ar fi o ”prostie”. Nici USR-PLUS nu s-a arătat dispus să suțină pro-bono un guvern PNL-UDMR minoritar, useriștii pledând pentru o refacere a alianței cu revenirea miniștrilor USR pe funcții. PNL a spus ”pas”! Așa că, după o săptămână risipită, în care vizita în Egipt a președintelui Iohannis a fost taxată critic din cauza situație politice dezaxate din țară care, în opinia unora, ar fi cerut o implicare prezidențială ”de aproape” mai pronunțată pentru ieșirea la liman, vineri decizia finală a fost luată. Liberalii au votat, în ședința BEX, lista miniștrilor Cabinetului Nicolae Ciucă. De asemenea liberalii au aprobat și programul de guvernare propus de Nicolae Ciucă. Liderul PNL Florin Cîţu a anunțat că lista Guvernului și programul de guvernare aprobate de Biroul Executiv vor fi votate sâmbătă de Biroul Politic Național. Acesta a mai precizat că pentru a trece guvernul Ciucă prin parlament se va discuta cu fiecare parlamentar în parte pentru a aduna cele aproape 70 de voturi necesare pentru succes. Dacă Guvernul Ciucă va pica la vot săptămâna viitoare mai rămâne timp pentru o a treia nominalizare pe care o poate face președintele Klaus Iohannis pentru funcția de prim-ministru, sau, dacă se ia altă decizie, alegerile anticipate urmează imediat după colț. Dat fiind faptul că nici un om politic care ocupă acum scaun în Parlamentul României nu are nici cea mai mică intenție să părăsească avantajele poziției pe care o ocupă, este de așteptat ca instinctul câinelui ajuns în măcelărie să rupă suficiente voturi pentru ca Guvernul Ciucă să treacă cu voturi de la PSD și/sau URS și, astfel, alegerile anticipate să fie evitate. Cu toate astea, motive mari de bucurie nu vor fi. Pentru PNL ar fi ca o guvernare făcută din ”arestul” parlamentar al PSD.
SÂMBĂTĂ, 30 octombrie 2021
Colectiv. 65 de morți, niciun vinovat
Este o regulă sinistră care batjocorește crunt cetățenii acestei țări. De regulă, de câte ori victime sunt cetățenii nevinovați ai României, nimeni, niciodată, nu răspunde pentru crime în fața legii. Exemple sunt nenumărate. Revoluția din 1989, mineriadele, incendiile din spitale, dezinfectantele fake de la Hexi Pharma, sabotorii măsurilor sanitare în pandemie, Colectiv, 10 August, toate evenimente în care au murit oameni din cauza unor decizii greșite, neglijență în serviciu sau fapte penale ale altor oameni, Periodic, ne-am obișnuit să comemorăm aceste cruci negre ale neamului, la un an, doi trei, treizeci, perpetuu, remarcând amar la fel ca rudele celor morți în 1990 că ochii plânși de român nu au ajuns încă să vadă dreptatea, Sâmbătă, s-au comemorat șase ani de la catastrofa de la Colectiv. În 2015, 65 de tineri care erau în club la concertul trupei Goodbye to Gravity au murit. Alți peste 150 au fost răniți, iar unii dintre ei au rămas mutilați pe viață și bat și acum drumul spitalelor. Pentru prima dată atunci, după incendiu, în România s-a strigat în stradă „Corupția ucide”. La 6 ani de atunci, nu există niciun vinovat. Procesul se târăște de aproape doi ani la Curtea de Apel, după ce în prima instanță au fost condamnați primarul Cristian Popescu Piedone, cei trei patroni ai clubului Colectiv și câțiva funcționari. „Un simulacru de justiție al cărui scop este acela de a trage, în fel și chip, de timp pentru a amâna pronunțarea unei sentințe, spre a menaja sensibilități politice și de stat” – așa a descris procesul Alexandra Furnea, unul dintre supraviețuitorii incendiului din 30 octombrie 2015. Ultimul termen al procesului a fost în 20 octombrie, iar Curtea de Apel Bucureşti a publicat, pe portalul instanțelor, variantele de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru Cristian Popescu Piedone şi pentru ceilalţi funcţionari condamnați în prima instanță. În total, sunt 29 de variante de schimbare a încadrării juridice. Peste 40 de supraviețuitori și rude ale tinerilor care și-au pierdut viața în incendiul din Colectiv atrăgeau atenția în luna aprilie a acestui an, când s-a pus problema schimbării încadrării juridice a infracțiunilor inculpaților, că astfel aceștia s-ar putea alege cu pedepse mici, nesemnificative, disproporționate față de gravitatea faptelor comise și a consecințelor lor.
DUMINICĂ, 31 octombrie 2021
Fotografia săptămânii
Toma Coconea, cel mai cunoscut parapantist din România i-a oferit un cadou mai puțin obișnuit fetiței sale, Jessica, la aniversarea primul an, un zbor cu parapanta împreună cu el și soția sa.
Monica Pană
