RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 19 IUNIE 2023
O realitate tristă. România face istorie la consumul de droguri
De la zero droguri în 1989, România a ajuns astăzi să fie o țară în care consumul de droguri a ajuns la un nivel mai mult decât îngrijorător. O informație dată publicității recent de experți antidrog, relevă că România se confruntă cu cel mai mare nivel de consum de droguri din istorie. Peste acest lucru trist, se suprapune și vârsta celor care debutează ca și consumatori de droguri, vârstă care este din ce în ce mai mică. Deja consumul de droguri începe în România de pe la 13-14 ani. Așa cum se poate intui, marea masă a consumatorilor de droguri este formată din tineri, polii geografici ai consumului fiind marile centre universitare București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov. S-a evaluat că procentul adolescenților între 14 și 18 ani care au consumat cel puțin o dată un tip de drog ilicit este de aproximativ 10%. Cel mai consumat drog în țară este canabisul. Chiar dacă este considerat un drog ușor, canabisul provoacă dependență și psihoze. Și, apropo de dependență, s-a constatat că acest fenomen variază foarte mult de la un individ la altul ca intensitate și durată de instalare. ”Marii dependenți” fac parte dintr-un procent de 30 la sută din totalul consumatorilor. Cei care se încadrează în acest procent s-a dovedit că au o înclinație genetică moștenită care îi înrobește rapid față de droguri.
MARȚI, 20 IUNIE 2023
Revoluție gastronomică. Fripturi ”Frankenstein” produse în laborator
Într-un interval de timp previzibil, veți putea comanda la restaurant un piept de pui la grătar, piept care nu a fost niciodată parte dintr-o pasăre vie. Startul a fost dat în această săptămână, când Departamentul American al Agriculturii a aprobat, pentru prima dată în istorie, comercializarea cărnii de pui crescută în laborator. Un prim avantaj evident este că producția de carne de pui în laborator este mult mai prietenoasă cu mediul decât marile ferme de păsări care generează efectul de seră. Dar oare la ce mănâncă oamenii nu se gândește nimeni? E sănătos să mănânci țesut artificial pe post de friptură de pui? Ce gust are? Seamănă la textură cu pulpa de pui din curtea bunicii? Cei care o produc cum se vor numi? Cultivatori de pui? Sunt multe întrebări pentru a căror răspuns există o mare curiozitate din partea oamenilor. În primul rând, cum se poate fabrica carne de pui într-un laborator? S-a spus că friptura ”de laborator” este derivată dintr-o mică probă de celule animale care sunt hrănite cu nutrienţi şi crescute în cuve de oţel, înainte de a fi transformate în bucăţi de carne. Mai simplu spus, se ia un pui viu de cea mai bună calitate, i se face o ”biopsie”, după care celulele extrase sunt hrănite artificial în laborator până când formează o masă consolidată de carne. Care nu va fi nici piept, nici pulpă, nici aripă, ci doar carne de pui. Lansarea industriei cărnii artificiale și în SUA, după Singapore și Israel, a pus pe jar marii fermieri din lume care își văd periclitate afacerile zootehnice. Ei avertizează că orice carne produsă în laborator nu poate fi la fel de bună ca cea produsă natural prin sacrificarea de animale. Fermierii au numit noile produse ”alimente Frankenstein”. Care însă nu vor deveni prea curând un produs de masă pentru că tehnologia de fabricație a cărnii artificiale cere un cost și un interval de timp mare. Există doar câteva restaurante în lume unde clienții pot comanda acum meniuri pe bază de carne artificială. Ce este curios este că toate aceste restaurante fac parte din elita domeniului. De exemplu, prima comandă de carne artificială făcută în SUA este din partea unui Chef cu stele Michelin din San Francisco. Cum ar veni carnea de pui ”Frankenstein” nu e sub nici o formă hrana săracilor. Deocamdată.
MIERCURI, 21 IUNIE 2023
Cazul Piedone e despre neîncredere în justiție
Nu intră în discuție profilul de mardeiaș al domnului Piedone. Nici aroma golănească a companiei domniei-sale. Nici grobianismul mistic cu care defilează la TV. Cazul Piedone nu îl privește pe titular! El se referă mai mult la Justiția română și e o probă martor (încă una!) că România nu are Justiție, în sensul de lege, legalitate, consecvență și dreptate. După cum se știe, fostul primar Cristian Popescu-Piedone – condamnat definitiv de Curtea de Apel București, în mai 2022, la 4 ani închisoare pentru abuz în serviciu în dosarul Colectiv și aflat în penitenciar – a fost pus în libertate. Decizia a fost luată miercuri de instanța supremă, care l-a achitat pe fostul primar al sectorului 4. Instanța a motivat achitarea domnului Piedone prin faptul că ”Fapta nu există!”. Adică, cum vine asta? În succesiune, prima instanță îl condamnă pe Piedone la 8 ani de pușcărie, după apel, a doua instanță reduce pedeapsa la 4 ani de închisoare cu executare imediată, iar acum, după un an și ceva de executare a pedepsei, a treia instanță constată că ”fapta nu există”!? Nu poate fi vorba de schizofrenie, pentru că boala asta nu există la instituții. Și atunci, cum a fost posibilă trecerea de tip Hopa-Mitică de la o extremă la alta? Cine a greșit? Prima instanță, a doua, sau a treia? Și cine plătește pentru greșeală, care complet de judecată? Pentru că aici, între prima și ultima decizie judecătorească, nu a fost vorba de nuanțe, de vreo intervenție de ultimă oră a CCR sau de vreo lege nouă de dezincriminare. Pe exact aceeași lege, fix același dosar (fără probe noi!), aceiași martori, ICCJ a apreciat că fapta imputată inculpatului Piedone nu există în legea penală! Achitarea lui Piedone este un nou piron viguros bătut în sicriul Justiției românești. Ce au putut înțelege românii din această mostră de (in)justiție? Că indiferent de lege, actul de justiție pentru românul simplu este pură loterie! Dacă ai noroc la prima instanță, ți se face dreptate, dacă n-ai, nu ți se face, dar e posibil să ți se facă la a doua instanță! Privitor la relația dintre noroc și actul de justiție din România, achitarea lui Piedone și a seriei nesfârșite de penali pe care legea prescrierii i-a scăpat de pedeapsă arată foarte clar că acest tip de noroc poate fi organizat! Și atunci, cum să mai aibă cineva încredere în instanța românească?!
JOI, 22 IUNIE 2023
Trecând de la fapte la vorbe spre gazul din Marea Neagră. Neptun Deep
Este numele proiectului energetic despre care se vorbește de ani de zile. Românii au aflat încă de acum 15 de ani că subsolul Mării Negre mustește de gaz natural pe care România, din păcate, nu-l poate exploata pentru că nu dispune de tehnologia necesară. Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră are o suprafață de 7.500 km2 și se află la o distanță de circa 160 km față de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri. Trebuie forat adânc. S-au opintit mai multe guvernări să miște lucrurile, dar nimic nu s-a mișcat. Au fost neînțelegeri privitoare la împărțirea beneficiilor între statul român și firmele care exploatează, dar foarte probabil au fost și multe situații în care n-a fost corespunzător răspunsul la întrebarea ”Mie ce-mi pică?!”. Și probabil România ar fi rămas și pe mai departe încremenită în acest proiect dacă banii dați pe gazul natural din Rusia nu ar finanța uciderea ucrainenilor. Strategic, Occidentul are nevoie de alternative la gazul rusesc. Și unde ar putea fi găsite mai la-îndemână? Exact pe fundul Mării Negre! E o suspiciune rezonabilă că anunțul de joi privind pornirea investiției de exploatare a gazului natural în perimetrul Neptun Deep este un efect al presiunii occidentale și nu o inițiativă pornită de la autoritățile de la București. Poate a fost încă sub puterea instinctului de ”a nu face” premierul Marcel Ciolacu atunci când la conferința de presă la care s-a anunțat demararea investiției Neptun Deep a precizat entuziast că, în sfârșit, s-a trecut de la fapte la vorbe, în ordinea asta. Oricum o dezinformare, pentru că în cazul gazului din Marea Neagră nu au fost niciodată fapte. Niciodată, până acum?! Așa au lăsat să se înțeleagă reprezentanții OMV Petrom, care au anunțat că începe ”cel mai mare proiect în ape de mare adâncime din România”. Datele anunțate nu sună rău. Producția estimată este de aproximativ de 30 de ori mai mare decât cererea anuală care acoperă 4,3 milioane de gospodării. Investiția OMV-Petrom, împreună cu aportul partenerului Romgaz, este anunțată la un nivel de 4 miliarde de euro. Veniturile estimate ale statului român ar fi de 20 miliarde de euro. România va deveni cel mai mare furnizor de gaze din UE. Este însă prematur să ne frecăm mâinile cu patriotică satisfacție. Primele molecule de gaz natural din Marea Neagră sunt așteptate abia prin 2027. Adică peste 4 ani. La cât de repede se schimbă lumea de azi, 4 ani pare o eternitate.
VINERI, 23 IUNIE 2023
Și bogații plâng!
Începută ca o știre oarecare, aventura tragică a submarinului Titan a ajuns în cinci zile cel mai comentat eveniment pe rețelele de socializare din toată lumea. Sarea și piperul tragediei submarinului Titan a fost standardul financiar premium al celor care și-au găsit sfârșitul pe fundul oceanului. Au fost cinci bărbați foarte bogați care puteau plăti forme de turism extreme, aproape nebunești, ca să-și poate face baia de adrenalină. Ca să fie striviți în implozia maximă de pe fundul oceanului ei au plătit în total 1 milion de dolari. Turismul extrem pentru milionari cu final mortal nu e ceva nou, sau deosebit. În 1996, într-o expediție pentru turiști bogați pe Himalaya, o furtună neașteptată a ucis 8 alpiniști amatori care plătiseră zeci de mii de dolari unor profesioniști care să-i ghideze spre vârful celui mai înalt munte de pe Terra. Mai sunt și zborurile comerciale în spațiu care sunt tot o specie de turism extrem. Nu ar fi nici o problemă, dacă cei care furnizează astfel de servicii investesc atât cât trebuie pentru a putea asigura securitatea clienților lor. După 1996, ”excursiile” pe Everest pentru amatori s-au redus considerabil, din cauza riscurilor imense și imposibilității de a garanta siguranța clienților în cazul unei furtuni neprevăzute cum a fost cea din acel an. Zborurile în spațiu pentru turiști sunt abia la început și deocamdată nu există nici un precedent tragic. Moartea dintr-un foc a cinci turiști pe submarinul Titan va avea impact negativ asupra industriei scufundărilor de divertisment. Cererea va scădea! În afară de Titan, nici unul din submarinele care fac servicii de scufundări de divertisment nu coboară la o adâncime mai mare de 500 de metri și sunt destinate în special celor care vor să admire coralii subacvatici. Titan a fost unicul submarin de divertisment gândit și proiectat să facă scufundări la 4000 de metri pentru a ajunge la epava Titanicului. Din păcate, abia după tragicul eveniment, s-a aflat că submarinul era departe de standardele tehnologice pentru a garanta siguranță pasagerilor. Așa că, ce era mai rău s-a întâmplat, nava fiind efectiv strivită de presiunea de pe fundul oceanului pulverizându-i instantaneu și pe cei cinci oameni foarte bogați aflați la bord. Cât despre decizia acestora de a risca o scufundare la bordul unui submarin cu mari probleme de siguranță și de a plăti pentru asta sute de mii de dolari fiecare, este dreptul lor în totalitate să facă ce doresc. Au riscat și au pierit. Desigur, situația lor este total diferită de cea a migranților care riscă și mor înecați în mijlocul mărilor și oceanelor. Dacă cei bogați au murit căutând adrenalină într-o viață care le-a tocit toate celelalte dorințe, migranții din bărcile răsturnate în ocean mor căutând o viață un pic mai bună decât cea de acasă. Și într-un caz și în celălalt tragedia însă este perfect egală pentru că indiferent de statut, de bogăție, de rasă sau sex, ceea ce se pierde până la urmă sunt niște vieți omenești.
SÂMBĂTĂ, 24 IUNIE 2023
Lumea în derivă. Ați auzit de mișcarea ”fără spălare”?
Da, ”Balena albastră”, ”Power Flower”, punk, mereu au apărut de-a lungul anilor fel de fel de curente sociale care mai de care mai ciudate, dacă nu de-a dreptul periculoase pentru cei care aderau la ele. Din pandemie ne parvine un nou trend pe care britanicii l-au numit ”no-wash”, adică ”fără spălare”. Ce fac adepții lui? S-au gândit că e mult mai simplu și mai economic să economisească energia consumată pe spălarea hainelor. Cei care îmbrățișează curentul ”no-wash” și-au redus frecvența de spălare a hainelor, inclusiv a lenjeriei intime, la două săptămâni, pe urmă la o lună, cei mai fideli cauzei ajungând să-și spele hainele o dată la șase luni. Ca statistică, cei care merg pe mâna nespălării poartă o pereche de chiloți cinci zile în medie. Cum e posibil? Unul dintre practicanți, citat de presa britanică, explică că pur și simplu și-a coborât standardele. Câteodată însă realitate sfida chiar și cele mai coborâte standarde, și atunci, din când în când, se trece la purtat slip care este spălat pe corp la duș, urmând ca după uscare să fie purtat din nou. De asemenea, pe timpul verii, ”nespălații” au renunțat la șosete. Cum rezolvă cu mirosul neplăcut emanat de hainele nespălate? Elegant! Cei care practică nespălatul ignoră pur și simplu opiniile celorlalți, dar totuși își iau unele măsuri: se dau masiv cu parfum sau deodorante.
DUMINICĂ, 25 IUNIE 2023
Fotografia săptămânii
David Popovici a cucerit medalia de aur la proba de 100 de metri de la competiția internațională de la Roma, Italia. La scurt timp după succes marele campion român a avut un gest de mare campion. David Popovici i-a oferit medalia de aur unui copil care a învins cancerul.
Monica Pană
