Rezistența la antibiotice – o amenințare pentru sănătatea publică. Numărul infecțiilor nosocomiale, înregistrate în județ, s-a dublat în ultimii doi ani

Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice (EAAD) este o inițiativă europeană coordonată de ECDC (European Center for Disease Control), celebrată anual în data de 18 noiembrie și care marchează începutul Săptămânii Mondiale de Conștientizare a Rezistenței Antimicrobiene (WAAW) organizată anual de Organizația Mondială a Sănătății în perioada 18-24 noiembrie.

Aceste inițiative își propun să crească gradul de conștientizare la nivel mondial cu privire la rezistența la antibiotice și să încurajeze cele mai bune practici în rândul publicului larg, personalului medico-sanitar și factorilor de decizie pentru a evita apariția și răspândirea microorganismelor rezistente la antibiotice.

Rezistența la antimicrobiene (AMR) apare atunci când microorganismele supraviețuiesc unui tratament antibiotic insuficient sau neadecvat, dobândesc rezistență și nu mai răspund la tratament.

Din nefericire, unele erori în prescrierea și administrarea de antibiotice au generat rezistența la antimicrobiene, care a devenit în timp o amenințare din ce în ce mai mare pentru sănătatea publică, în toată lumea.  Primul afectat de această rezistență este chiar pacientul care a luat antibiotice în mod eronat. Acesta nu va putea fi tratat la infecțiile următoare și, în plus, va transmite microorganismele rezistente și către alte persoane, propagând această problemă.

Peste 35.000 de persoane mor din cauza infecțiilor rezistente la antimicrobiene în UE/SEE în fiecare an, potrivit unui raport din 2022, ceea ce reprezintă o creștere față de estimările anterioare. Impactul asupra sănătății al rezistenței antimicrobiene (AMR) este comparabil cu cel al gripei, tuberculozei și HIV/SIDA combinate.

Fără antibiotice eficiente, infecțiile sunt mai greu de tratat și crește riscul de răspândire a bolilor, a formelor severe de boală și riscul de deces. Consecințele  rezistenței la antibiotice pentru economie sunt semnificative. Pe lângă deces și invaliditate, infecția cu bacterii multirezistente are ca rezultat perioadă mai lungă de spitalizare, nevoia de medicamente mai scumpe și provocări financiare pentru cei afectați și pentru sistemul sanitar.

România se află în rândul țărilor în ceea ce privește această problematică, iar previziunile sunt îngrijorătoare. Pe parcursul ultimului deceniu, inclusiv în ultimul an, s-a înregistrat o creștere a consumului de antibiotice cu spectru larg, antibiotice cu un risc mai mare de rezistență bacteriană. Astfel, țara noastră, alături de țări precum Bulgaria și Grecia, se situează în top 3, atât în privința consumului de antibiotice cu spectru larg, cât și al rezistenței la antimicrobiene (AMR).

De aceea, tema din acest an a Săptămânii Mondiale de Conștientizare a Rezistenței Antimicrobiene „Împreună prevenim rezistența antimicrobiană”, necesită o colaborare intersectorială pentru a păstra eficacitatea antimicrobienelor. Pentru a reduce eficient rezistența la antibiotice, toate sectoarele trebuie să utilizeze în mod prudent și adecvat antibioticele, să ia măsuri preventive pentru a reduce incidența infecțiilor și să urmeze bunele practici în eliminarea deșeurilor contaminate.

Date statistice din județul Hunedoara:

Infecţii asociate asistenței medicale

Utilizarea abuzivă şi excesivă a antibioticelor este principalul factor în dezvoltarea rezistenţei agenţilor patogeni la medicamente.

DSP Hunedoara